|
agonia
texte
comentarii
membri
Colecţii
atelier
Librărie virtuală
Biblioteca virtuală
Chat literar
Galerie fotografie
Top siteuri literare
Linkuri culturale
Linkuri culturale
 Texte Recomandate
■ Hibernală, într-un nas de fulg...
■ Mi-au trebuit șase decenii ca să mă regăsesc în această voce
■ Zburător
■ Îngândurat
■ Și de-o fi să fie, mamă, lupul iernii lungi mă cheamă
■ o adresare imaginară către IA după ce fluturii mistuitu-s-au în stomac și brotacii și-au pierdut vocea
■ Orbul femeii (poem cu tehnică de întoarcere a versurilor)
■ nu mă mai
■ Trupul oamenilor e un animal sălbatic
■ Natură moartă
■ momente dada
■ slide
■ cele nevăzute
■ Not the first pact
■ Accente
■ cred că și fricile au pisici
Romanian Spell-Checker
Poezie - Poezii
Dictionar de rime
proza, eseuri, literatura
Top siteuri literare
noutati IT, jocuri
Romanian Trends
Laptop

Contact
Contact Email
Trimite o scrisoare catre editor
|
|
|
Cântec (XXXI) poezie [ ]
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - de George Coșbuc [George_Cosbuc ]
2005-06-18
| |
Înscris în bibliotecă de Anton Potche
Mama zice din Scriptură:
- “Dacă doi prieteni ai,
Vrând să dai a ta avere
Unuia, cărui s-o dai?
Unul tace, altul cere;
Cest din urmă-i prefăcut –
Dă-o dar cui n-a cerut!
Eu explic cuvântul mamei:
“Mamă, eu te-am priceput!
Tu-mi ești dragă, tu și-o fată!
Tu-mi tot ceri să te sărut,
Ea nu-mi cere niciodată.
Și, după scriptura ta,
Ghici, pe cine-aș săruta?
|
|
|
|