poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | ÃŽnscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Românesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaÅŸi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 681 .



Universul
personale [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Lory ]

2004-12-07  |     | 



Azi mă simt de parcă nu mai am loc în Univers , ca un rebut al scornirilor drăcești ale zeităților . Sunt doar un instrument în mâna lor , însă nu cel mai de seamă si , deși mi-aș fi dorit să fiu piatra prețioasă de pe sceptrul care beneficiază de atingerea mâinii lui Zeus , mă aflu doar în pulberea de pe cufărul ce dăinuie în cele mai îndepărtate zări .
În el stau ascunse poțiunile nemuririi , precum și cheile Raiului și Iadului , astfel găsindu-mi un rost în starea mea de A FI , știind că voi purta amprenta istoriei lumii . Nu e ușor să fii praful de pe Cutia Pandorei . Multe sentimente te încearcă știind că te afli in centrul existenței , acolo unde mocnesc toate relele Pămantului , ca într-un Veziuviu celest .
El mai aruncă din când în când lavă peste Sodoma și Gomora , cu pietre peste Babilon , cu praf peste civilizațiile pămantene , mumificându-le și lăsând o poartă de mister ce va fi descuiată cu ajutorul UCIGAȘULUI PERFECT. El vindecă toate rănile , dar este și cel mai prost chirurg platician , lăsând cele mai adânci cicatrici , ca niște porți deschise către durerile tăinuite-n lanțuri în sufletele oamenilor . Până la urmă , acesta este nimeni altul decât timpul , latura definitorie a existenței .
Mă arunc cu disperare la sânul chipului cioplit pe care eu îl numesc zeu in general , Minerva când dau viață condeiului , Venus când în oglindă văd o fată cadră de frumoasă , Poesidon când înot in mări de poezie , Dionisos când găsesc aburul iluzoriu al fericirii într-un strop de vin .
Îmi făuresc un chip sacru , virgin , asemeni celor făurite de anticii precum Aristotel , ori modernii ca Eminescu . Face parte din mine , naște din cenușa dorinței mele precum o pasăre Phoenix , și-mi redă speranța , readucând primăvara-n mine . Așadar , speranța moare până la urmă ultima .. dar ea reînvie prima .

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!