|
RADIO Agonia
agonia
texte
comentarii
membri
Colecţii
atelier
Librărie virtuală
Biblioteca virtuală
Chat literar
Galerie fotografie
Top siteuri literare
Linkuri culturale
Linkuri culturale
  Texte Recomandate
￭ Post scriptum
￭ o persoană din È™ase
￭ Ab ovum
￭ poem după ce ai citit ocean vuong
￭ Să iubeÈ™ti ca È™i când ai muri
￭ Fotograful de suflete
￭ Despre maeÈ™tri, maiÈ™tri È™i calfe (text revizuit)
￭ (Momentul acela cand…)
￭ ​prolegomene la un plan de acÈ›iune conceput cu aportul persoanelor cu dizabilități
￭ Băiatul meu
￭ masă pentru două persoane È™i un gol venit de nicăieri
￭ ​un poet îmbrăcat în negru È™i mortierele sale ca doi dobbermani pe autostrada prin mare
￭ ptiu
￭ Cum e muÈ™tarul pe mic
￭ Măria Sa Nesomnul
￭ Crepuscul
Romanian Spell-Checker
Poezie - Poezii
Dictionar de rime
proza, eseuri, literatura
Top siteuri literare
noutati IT, jocuri
Romanian Trends
Laptop
Contact
Contact Email
Trimite o scrisoare catre editor
|
|
|
pentru că nu mai am inspirație mi-am făcut o rană
personale [ ]
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de silviu viorel păcală [sudvest ]
2009-01-10
| |
mama mea în fiecare primăvară reconstruia cuptorul
cu cărămizi și lut
mereu cu mâinile goale
cu aceleași mâini îngrijea animalele bolnave
toți vecinii veneau la ea
uneori și din locuri îndepărtate ale satului
ba cu o găscă ce nu putea să ouă
sau când o vacă nu putea să fete
să verifice la lumânare ouăle puse la clocit
și cu ocazia multor alte suferințe ale domesticelor
căci așa le numea
acele mâini sunt rana mea
 |
|
|
|
