Acesta e planul lui Dumnezeu

Isi aduna oamenii
dintre cei care-l iubesc,
apoi strange in ei
toata frumusetea
si-i face pe rand copiii lui..
Le da la toti
o alta suflare de viata
le da suflet
pentru masurat,
lumina pentru cautat,
brate pentru carat,
ii mangaie cu dragoste
si-i trimite dupa seminte
in lume

Vor sti
Ei sunt cei care vor sa adune
tot ce trebuie bun
pentru un nou
Paradis

Acesti copii buni
sunt mai de graba tristi,
ei patimesc mult...
scarbiti de moarte
si de imperfectiune,
si se simt singuri
pana intr-o zi
Cand se intalnesc intamplator,
isi vad unul altuia
aripile de inger,
Si nu se pot abtine
sa nu se intreaca
intr-un zbor fericit spre inalt
ca uneori se avanta atat de sus...
si ating aerul de la marginea lumii
unde nu se mai poate repira

copii si ei...

Abia mai apoi cand se despart
si merg mai departe
lasand urme
isi dau seama
ca ei sunt totusi oameni
care au nevoie sa zboare mult,
si-si simt unul altuia
lipsa

Importante sunt semintele?
Sau cu ei
va construi Dumnezeu din nou
un rai pe Pamant?