poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 3438 .



Iluminare
personale [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [ioanip ]

2008-06-29  |     | 



ce cauți tu în "agonia ro"
cînd tot ce spui e imperfect

silențioasă și parșivă
reptiliană
agresivă
veni-ntrebarea și mușcă

o imperceptibilă înțepătură
la care el zîmbi indiferent
apoi otrava îl cuprinse
încet încet
simți cum infinitu-i amăgire
că universu-i i se face sferă
din ce în ce mai mică
mai captivă
doar cu-n geamlîc
și-acela cu zăbrele

cu șarpele încolăcit pe tîmple
ca o cunună
încremenit ca o statuie
părea poetul

se adînci introspectiv
mai mic
mai mic
din ce în ce mai mic
în sfera lui ce-i devenise piele
armură
sculă de tortură
apoi tăcere și...nimic
adic-aproape de nimic
pentru că își aduse aminte
de-un sfat mai vechi

Ioane
cînd crezi că nu mai poți
nu spune imposibil
mai sînt încă vreo două variante
cel puțin
iar pentru voi
-făcuse-un gest la tîmplă semnificativ-
care umblți cu luna-ntre urechi
nu-i mare scofală
să găsiți una măcar

aproapenimicul se lumină
de-o candelă la-nceput
apoi
se-nvîrtoșă din ce în ce mai mult
în lucși de nu mai încăpu în sine
și explodă
o mare de lumină

luă șarpele
amețit
ți-aș lua pielea să-mi fac
o curelușă la ceasul existențial
dar îmi ești simpatic
du-te cu răceala ta
și înferbîntă altă tîmplă

ce simplu-i răspunsul
își zise
ca toate adevărurile lumii

un film halucinant al avatarurilor se derula
și-o voce venind din adîncuri de sens
îi șoptea monoton o poveste

totul a început după primul sfîrșit
cînd a-nceput trudnica muncă
de reîntregire a celui ce-ai fost la-nceput
mereu și mereu
te-ai născut o speranță
clacînd mereu ai murit
pînă cînd a trebuit să fii poet
ultima haltă

poeții sînt niște agonici și
nu întîmplător ai ajuns în
"agonia ro"
trebuia să te întregești prin regăsire
cu propriile-ți trăiri spirituale
ești imperfect
corect
dar toți agonici-s la fel
în universul acesta spiritual
e o febrilă și teribilă căutare
a primordialului EU



















.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!