Deunăzi maică mea, la telefon, m-a informat despre cea mai nouă descoperire personală în ceea ce privește satisfacerea nevoii, vie la femeile din generația ei, de a pune pe masa soțului un pui de calitate.
Mama a gătit dintotdeauna mult. Pare că preocuparea față de homeostazia energetică a trei bărbați, într-o lume fără pungă magică, catering sau semipreparate, a impus un stil de viață în care umplerea permanentă a cratițelor s-a luptat cu apetitul sănătos al nostru, ca o stropitoare cu o dună.
Tendința ei de a ne privi, în ciuda lungirii și lățirii permanente a umbrelor, ca pe niște malnutriți timizi a intrat în simbioză perfectă cu stomacurile noastre performante, danturile de invidiat și esofagele de anduranță cu care ne-am născut.
Pe scurt femeia a gătit toată viața. 3-4 feluri la 2-3 zile și îmi place să cred că, o dată ajunsă în raiul în care crede, va fi așteptată de un Sfânt Petru mult prea slab, cu plita închisă, hota huruind și cămara înțesată.
Ca urmare a acestui fapt nu este de mirare că, deși talentele culinare i se mai risipesc actualmente doar pe un bătrân cu adicție la ciorbe și mâncare gătită, această preocupare a vieții ei continuă la aceeași intensitate, cu integrarea necesității adaptării la epoca modernă, cu atât de multe branduri, dar atât de puțină marfă bună.
Ultima găselniță a mamei este marca „Puiul fericit”, un apogeu al științei avicole moldovenești, capabilă a pune la dispoziție Bacăului și împrejurimilor componente ale galinaceelor capabile să genereze supe cu grăsime și fripturi cu gust, fără de care moldoveanul tipic devine apatic, își pierde libidoul și uneori își mai fardează nevasta la un șpriț.
Pare că secretul ascuns în piepturile congelate ale acestor păsări deosebite este intensa fericire și permanenta bucurie în care acestea își duc existența. În orele petrecute la jacuzzi, bordelurile cu puicuțe, șhaorma de tărâțe și berile servite la umbră.
Din clipa în care puiul este doar un ou, căzând din curul mamei lui, până în clipa în care sunt poftiți la asomizare și crioprezervare, specialiștii băcăuani își petrec în 3 schimburi orele de servici scărmănând, masând sau doar asigurând suportul psihologic necesar cotcodăcitoarelor, ducându-le la film, la camping sau la mare.
Venind la oarecare distanță de alt brand zguduitor, al găinilor crescute la sol, ce au înlocuit se pare cu timpul complet găinile de apă, apariția păsărilor fericite în tigăile și cratițele moldovenești este de bun augur, făcându-ne să sperăm la ziua de mâine, mult mai bună, o zi a jumărilor din porc extatic, a hamburgerului din vaci păscute psihedelic sau păstrămioară de oaie hipomaniacală.