poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 2219 .



Marea Sforăială
personale [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Elsa ]

2013-10-07  |     | 



Într-o relativă lume
care doar a desfăcut,
un sforăitor anume
doarme de la început.

S-a născut dormind desigur,
tot dormind a și crescut,
când vorbește doarme sigur,
doarme când nu e văzut

și când e văzut tot doarme,
fiind astfel remarcat
de-un expert în false-alarme
care l-a și invitat

ca să sforăie împreună
la cel mai înalt nivel,
unde țara e o glumă
iar poporul un vițel

pentru care câteodată
mai lansează o alarmă,
ca să-nvețe biata gloată
cât mai abitir să doarmă.

Astfel, marele-adormit
s-a trezit dormind (ce bine!)
c-un pontos desăvârșit
pe-o spinare de bovine.

Cum pontosul de poveste
e expert și-n copiat,
s-a gândit un gând să fure
și pe loc l-a publicat:

'De din moț de parlament
grăim către paviment,
nu din minte, doar din gură,
că-i prea multă tevatură.
Te-am ruga, mări, ruga
ca să dormi și dumneata
cum se doarme în senat
sau ca orice deputat
și ca toți aleșii tăi
sforăind de sună-n văi,
sforăind de se prăvale
muntele ce stă în cale,
sforăind până se fură
tot ce ai în bătătură;
după care, fără naz,
poți să te scobești în nas
și, de vrei, mai poți privi
tâmp și gol în lemnării.
În concluzie vrem a-ți spune,
nu te deștepta române;
noi, de-aci din moț, promitem,
când și când, să-ți mai trimitem
vreun coșmar care să-ți pună
creierul, o vreme bună,
ori pe moațe, ori pe pliuri,
ori pe multe bigudiuri.'

Într-un colț de Românie,
un român, biet om și el,
stând întins pe-o năsălie,
intonează subțirel:

"Cum nu vii tu, Þepeș doamne, ca punând mâna pe ei,
Să-i împarți în două cete: în smintiți și în mișei,
Și în două temniți large cu de-a sila să-i aduni,
Să dai foc la pușcărie și la casa de nebuni!"

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!