Acesta este un pamflet… și trebuie tratat ca atare! (dar cum se bazează pe fapte reale…, fiecare este liber să înțeleagă ce dorește, și să acționeze în consecință

Fundamentare
După revoluție, au fost momente similare cu cele din zilele noastre, momente în care au trebuit luate decizii ce au afectat piața muncii din România. Aceste decizii au fost luate deoarece:
1. După 1992, odată cu “Marea privatizare” și dată fiind situația economică a țării, numărul de șomeri a crescut alarmant. Problema era că un număr mare de șomeri aveau o vârstă înaintată, iar posibilitățile lor de reangajare erau foarte mici. Nemaivorbind că aceștia proveneau în mare parte din fostele intreprinderi de stat, sau din minele care se închideau una câte una. În condițiile în care ritmul de închidere sau privatizare (urmat de micșorarea numărului de salariați) era mai mare decât ritmul de deschidere a unor alte firme, s-a ajuns la concluzia că este mai bine să fie “relaxate” condițiile pentru pensionarea anticipată. Astfel, un mare număr de șomeri au luat calea pensiei, ceea ce a condus spre primul val de creștere a numărului de pensionari și primul val de micșorare a populației angajate.
2. Odată cu dorința României de integrare europeană, a trebuit să începem să ne raliem la sistemele lor, astfel încât, odată cu integrarea țării în UE, să existe o unitate între România și țările uniunii. Astfel, a apărut ca o primă problemă transformarea armatei române la o armată profesionistă. Dacă înainte de acest moment și cu precădere înainte de 1989 armata era folosită în agricultură sau în construcția de obiective, astfel fiind folosită o forță de muncă ieftină, odată cu profesionalizarea armatei, aceasta devenea o armată ce nu mai putea fi folosită decât la apărarea țării sau a intereselor țărilor aliate din NATO în teatrele de război. Problema a fost că… odată luată această decizie, trebuiau să fie trecuți în rezervă un mare număr de ofițeri și subofițeri. O parte dintre ei puteau fi reintegrați în muncă prin reorientare profesională. Pentru o bună parte însă…, s-a găsit o soluție de compromis (soluție ce va fi folosită în continuare și în alte cazuri așa cum vom vedea în continuare). Această soluție s-a numit: pensionare anticipata cu acordarea unor bonificații (baza de calcul a fost redusă la ultimele luni de muncă). Astfel spus, odată cu trecerea armatei la un sistem profesionist, a apărut un al doilea val de creștere a numărului de pensionari al țării. Trebuie menționat că acest lucru a fost în acord cu dorințele și la îndemnul organismelor europene.
3. Următoarele structuri ce au trebuit să fie modificate, au fost cele ale Ministerului de interne, precum și structurile informative ale SRI. În primul rând, s-a dorit o “întinerire” a acestor structuri, în așa fel încât o mare parte a celor ce au lucrat în aceste structuri anterior anului de grație 1989 să dispară. Soluția propusă si totodată pusă în practică a fost: pensionare pentru cei ce aveau minim 20 de ani de muncă în sistem. Baza de calcul pentru aceste “Pensii speciale”, era salariul din ultimele 6 luni, în plus, la semnarea deciziei li s-a oferit și o primă egală cu 12 salarii. Aceasta a însemnat, și a fost al treilea val de mărire al numărului de pensionari.


Speranța de viață a românilor în ultimii 20 de ani a crescut, ajungând în zilele noastre la 70 ani la bărbați și 75 ani la femei. Numărul pensionarilor a crescut (așa cum am arătat mai sus) artificial în ultimii 20 de ani (parte din ei în cadrul unor programe în acord cu cerințele europene), ajungând ca în zilele noastre să avem un număr de aproximativ 5.500.000 persoane. Populația angajată la ora actuala fiind de aproximativ 9.500.000 persoane, ceea ce ne conduce la un raport de cca 0,9% persoane angajate la numărul total de pensionari. În urma unui calcul ce are la bază o pensie medie de cca 700 RON, aceasta ne conduce la un simplu calcul la o sumă de cca 46 mld RON/an. Pentru anul 2011 este previzionat un deficit la plata pensiilor de cca 3,6mld RON.

Această propunere legislativă, vine tocmai în întâmpinarea și spre rezolvarea acestei probleme ivite. Se dorește o micșorare a numărului de persoane în pensie, respectiv a raportului dintre numărul persoanelor angajate și a celor pensionate. Vine să completeze Legea pensiilor ce este discutată în Parlament. Este inspirată din deciziile anterioare luate în momentul restructurării armatei, celor ale Ministerului de Interne și SRI.


PROPUNERE:

Populația vizată pentru această propunere legislativă face parte din grupa de vârstă 50-75 ani. Pentru această categorie avem o rată medie a mortalității de cca 13% din total decese. Grupa de vârstă 76-peste 100 de ani, nu poate fi luată în discuție dat fiind numărul mic de pensionari rămas, precum și a ratei naturale mari a mortalității la această grupă.
1. Număr total persoane vizate: 5.700.000. (populație activa+pensionari)
2. Rata medie a mortalității: 13% (decese naturale - aprox. 770.000 persoane)
Rata mortalității vizată prin acest proiect: 20-25% pentru acest segment de populație

MODALITATE:

Pentru segmentul de persoane vizat se propune plata unei prime la semnarea actelor de accept pentru “Moarte asistată” în cuantum de 10 pensii, plus plata unei bonificații familiei pentru “săvârșirea celor sfinte” (înmormantare/crematoriu + o pomană pentru 50 persoane) în sumă fixă de 10.000 RON.
Astfel:
- Vor fi pregătiți un număr de doctori pentru “sinucidere asistată”. Dacă aceștia vor fi angajati din sistemul asiguraților sociali, aceștia vor primi o “primă de instalare” în cuantum de 1.500 RON.
- Pentru o persoană angajată din grupa de varstă 50-60 ani, doritorul va primi la semnare o primă echivalentă cu 12 salarii. De la semnarea și primirea primei până la inchiderea contractului de sinucidere asistată, va exista o perioadă de grație de max 30 zile. Doritorului i se va implanta un CIP cu o perioadă de funcționare de max 45 zile. Acest CIP va fi controlat de personal specializat, iar prin acesta inima doritorului va fi oprită la data și ora fixată (sub efectul anesteziei). Pentru această grupă de vârstă vor fi folosite CIP-uri, tocmai pentru a nu exista posibilitatea de răzgandire a doritorului. Odată constatat decesul, familiei i se va înmâna un CEC cu o valoare de 10.000 RON.
- Pentru grupa de pensionari cuprinsă în acest proiect (până în 75 ani), sinuciderea va fi făcută în cadrul medical, sub atenta supraveghere a unui medic specializat. Va fi făcută sub anestezie, cu ajutorul unor substanțe speciale. La semnarea acceptului, pensionarul va primi echivalentul a 10 pensii. Dacă aceasta este mai mică decât pensia medie, cuantumul va fi calculat la valoarea de bază a pensiei medii. Din momentul semnării și a primirii bonificației până la încheierea contractului, va exista o perioadă de max 30 zile. La declararea decesului, familiei i se va înmâna un CEC cu o valoare de 7.500 RON.
- Pentru “evitarea” acuzei de discriminare, pentru handicapați/bolnavi incurabil/persoane cu vârsta de peste 75 ani, în cazul “sinuciderii asistate” se va acorda familiei o sumă de 7.500 RON, la constatarea decesului.


Astfel, chiar dacă pe termen scurt bugetul statului va fi grevat de plata unor sume mari pentru aceste plăți, pe termen lung se estimează o creștere foarte mare a bugetului Asigurărilor sociale, fonduri ce ar putea fi reorientate către bugetul altor Ministere.

Previziuni:
- Anul 1 de la adoptarea Legii în Parlament – randament de 15% (se preconizează o creștere de cca 5% față de rata normală), ceea ce ar conduce la un plus de aproximativ 40.000 de persoane decedate/an pe segmentul de viață vizat.
- Anul 2 de la adoptarea Legii în Parlament – procentul crește la 20%, ceea ce ar conduce la un plus de aproximativ 50.000 de persoane decedate/an pe segmentul de viață vizat.
- Anul 3 de la adoptarea Legii în Parlament – procentul crește la 22%, ceea ce ar conduce la un plus de aproximativ 55.000 de persoane decedate/an pe segmentul de viață vizat.
- Anul 4 de la adoptarea Legii în Parlament – procentul crește la 25%, ceea ce ar conduce la un plus de aproximativ 62.000 de persoane decedate/an pe segmentul de viață vizat.
- Anul 5 de la adoptarea Legii în Parlament – problemele sunt rezolvate, bugetul nu mai este grevat de numărul mare de pensionari (în primii 4 ani existând un spor de cca 210-250.000 de persoane decedate, număr care este similar cu numărul actual de decese înregistrate în cursul unui an). România trece la un nivel optim de întinerire a populației.Dupa cca 4 ani de la adoptarea acestei legi, raportul dintre personalul activ și numărul pensionarilor va tinde să fie către 2,5-3 angajați/1 pensionar, urmând ca la 10 ani să fie în jurul a 6-7 angajați/1 pensionar, iar după 15 ani să fie în jurul a 10-12 angajați/1 pensionar.

*** Nota – calculele sunt estimative și minimale, iar acestea țin cont de actuala stare a țării, precum și de nivelul de sărăcie al populației, ceea ce ar conduce spre o “rată de răspuns” La acest Proiect de Lege să fie considerată a fi bună.


Proiectul vizează situația țării până în anul 2040, deoarece va exista o nouă perioadă de cumpănă în momentul în care “generația decrețeilor” se va apropia/va ieși la pensie.





Propunerea lu’ Popa’s… pentru rezolvarea situației (deficitului) create la bugetul statului (sic!)