poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 8029 .



Despre Patimile lui Iisus regizate de Mel Gibson
articol [ Arte ]
. sau despre Dismas si Kosmas din Kronstadt

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [aryamann ]

2004-04-21  |     | 




1 ianuarie 1520 - Tiganilor pentru taierea urechilor unui valah am dat aspri 3

12 iulie 1521 - Tiganilor pentru izgonirea cu bataie din oras a unei femei nelegiuite am dat aspri 8

24 iunie 1532 - Tiganilor care au spanzurat pe un oarecare hot care a ucis pe stapanul sau noaptea in somn, pe camp, nu departe de biserica Bartolomeu, am dat aspri 12

2 februarie 1538 Tiganilor care au spanzurat pe un valah din Teleajen pe nume Danciul care a marturisit si chiar pe deasupra au gasit trei cai in mainile acestuia, am dat aspri 12

2 martie 1717 inca a mai fost osandit un granadir si a fost tras pe roata si s-au platit lemnul pentru stalp denari 9 si pentru o roata denari 60 si pentru frangie denari 75

5 mai 1717 a fost pus la cazne Petre Dragan si s-a platit calaului denari 25 si o faclie denari 24 si in ziua urmatoare a fost spanzurat si s-a dat calaului florini 1 si s-au platit lantul cu denari 68

Registrele orasenesti tin sa precizeze intotdeauna cu exactitate cat s-a cheltuit pentru pedepsirea fiecarui raufacator, insa nu ne spun cum a decurs executia, nu vedem spectacolul delirant in care era transformata moartea unui om. Foarte putin ne-ar putea ajuta descrierea urmatoare:

7 martie 1695 "Si de asemenea fostul calau de aici pe nume Marci din cauza multor ucideri pe care le-a facut in care a scos din viata patru oameni prin vrajitorie si pe doi oameni i-a spintecat si pe alti cinci i-a dat mortii prin lovire si care multe alte nelegiuri au facut sa fie osandit la moarte iar trupul lui sa-si primeasca astfel pedeapsa ca mai intai sa fie tarat de un cal in jurul primariei de trei ori si apoi sa fie scos din oras pana la locul de osanda si acolo sa-i fie taiate amandoua mainile si sa-i fie taiat capul care sa fie pus intr-o teapa iar trupul sa-i fie desertat la mizeriile ce se gasesc acolo".

Si daca nu e de-ajuns sa urmarim cat au patimit doi talhari de drumul mare. Descrierea este extrasa din jurnalul unui functionar brasovean care a avut acribia sa noteze cel putin un rand pentru fiecare zi trecuta intre anii 1612-1617:

"1615
13 Noiembrie Au fost loviti de talhari in padure, insa i-au intors pe talhari si au prins doi dintre ei. Domnul fie laudat!
15 Noiembrie In seara asta u fost pusi la cazne cei doi talhari, insa n-au vrut sa recunoasca nimic chiar daca au fost prinsi in fapta.

9 Decembrie Inca au fost pusi la cazne cei doi talhari Toma si Mihaila si a fost tot Senatul de fata, si de ce i-a caznit de aia nu au recunoscut nimic si inca in cazne n-au scos nici un strigat doar ce s-au tanguit putin de ne-am minunat cu totii si n-au vrut sa zica nimic de tovarasii lor.
Si inca chiar au reusit sa fuga pe fereastra intr-o noapte acesti doi valahi si s-au ascuns in niste carute cu ovaz de i-am gasit dimineata.

10 Decembrie Acesti doi raufacatori au fost osanditi la moarte insa n-au vrut sa zica nimic stapanirii si nu si-au tradat tovarasii si au zis ca vor vorbi doar cu popa lor. Insa pentru ca popa valah in credinta lor nu poate sa spuna nimic din ceea ce afla, totusi stapanirea s-a tinut pe langa popa Costantin sa spuie daca acestia doi sunt vinovati. Insa popa n-a vrut sa zica nimic mai mult, nici de tovarasii lor nici de faptele rele ce le-au facut. Si din aceasta cauza au fost osanditi unul alaturi de celalalt si si-au indurat osanda fara plansete si tanguieli si astfel toti ne-am minunat de barbatia lor. Si am fost trimisi cu acesti pacatosi eu si cu domnul Clemens Goldschmidt."

Sa revenim la Patimile lui Iisus in ecranizarea lui Mel Gibson. Insa mai inainte trebuie sa-l amintesc pe centurionul roman amintit de Tacitus in Anales, centurion poreclit "Mai da-mi una", datorita faptului ca obisnuia sa rupa vergile de vita de vie pe spinarea osatsilor dupa care mai cerea inca o varga.

Principala acuzatie impotriva acestui film este prezentarea explicita si in cantitate mult prea mare a violentei. Dupa cum s-a exprimat un nene pe care l-am auzit eu: in filmul asta e unul care mananca bataie de la inceput si pana la sfarsit. Asa e. Iisus este batut in 80% din pelicula lui Gibson. Insa filmul se numeste "Patimile lui Iisus" asa ca prezinta pedeapsa pe care a indurat-o nevinovat Fiul Omului. Ca scenele filmului sunt prea sangeroase? Chiar asa aveau loc pedepsele corporale din acea perioada. Din pacate specializarea mea este evul mediu, daca as fi fost latinist as fi prezentat exemple antice, desi nu cred ca in ducerea la indeplinire a acestor pedepse ar exista o diferenta majora intre evul mediu si antichitate.

Mai trebuie sa remarc doar capacitatea extraordinara a lui Mel Gibson de a recrea lumi apuse (ajutat de o echipa de documentaristi redutabila). Primul exemplu a fost pentru mine Braveheart. In filmul povestii lui Wallace, Mel Gibson recreaza cu minnutiozitate si exactitate intreaga epoca medievala: mizeria in care traiau oamenii, usurinta cu care erau ucisi oamenii, tehnica de lupta a arcasilor si lancierilor englezi, semnalizarea cavaleriei cu ajutorul drapelului.

Mel Gibson repeta aceasta performanta a creerii unor imagini trecute in "Patimile lui Iisus". Oricine poate vedea cum s-au intamplat lucrurile in toata cruzimea lor. Asa a fost. Si multumita lui Mel Gibson cronicile mele medievale se umplu de un sange pe care nu-l vedeam foarte clar mai inainte. Am impresia ca particip si eu la suferintele lui Toma si Mihaila. Ii vad arsi cu lumanari si apoi stropiti cu otet ca sa nu crape pielea. Ii vad biciuiti in drum spre Galgenberg-ul brasovean. Ii vad cum se inchina in fata unui preot barbos si plin de paduchi, saruta evanghelia si se dau pe mana calaului tigan. Si toate astea fara nici o tanguire.

.  | index










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!