poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 7290 .



Alexandru Papana
articol [ ]
Campionul celor doua Americi

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [mihai-athanasie ]

2007-01-29  |     | 



Campionul celor două Americi

Alexandru Papană


După terminarea primului război mondial, perioada când cercetătorii și piloții se concentrau pentru elaborarea unor mașini zburătoare capabile să distrugă cât mai mult și definitiv, aviația mondială a cunoscut o eră de inflorire. Au început să aibă loc numeroase demonstarții si competiții internaționale, în care zburătorii români s-au făcut remarcați. Unul dintre aceștia a fost locotenentul aviator Alexandru-Constantin Papană.
Născut la Iași, în 1908, Alex Papană s-a lăsat atras încă de la o vârstă fragedă de mirajul vitezei și de frumusețea sportului. După ce a jucat fotbal pentru C.S. Colțea București (orașul unde tatăl său, generalul Ion Papană ,a fost chemat de datorie), Alex a devenit campion (neoficial) al capitalei la săniuș si patinaj viteză. La 15 ani, motocicleta lui, o “Indian” de 350, poreclită “Papa roșie” baga groaza atât în pietoni și șoferi, cât și in agenții de circulație.
În 1925, la terminarea liceului, Alex se opune dorinței tatălui său, care ar fi vrut să-l facă inginer, și se înscrie la Școala pregătitoare de ofițeri de aviație de la Cotroceni, comandată de faimosul lt. col. aviator Gheorghe Negrescu. Cu toate că se adaptează destul de greu la regimul cazon, tânărul Papană obține rezultate remarcabile, atât la disciplinele teoretice, cât și la practica de zbor, unde are norocul să-l aibă ca instructor pe “eroul de la Blaj”, cpt.av.Vasile Niculescu. Obține brevetul de ofițer-aviator cu nr.703 la 17 august 1928, cu gradul de sublocotenent (să ne amintim ca 1928 este anul în care avionul “Spirit of St. Louis, pilotat de americanul Charles Lindbergh, a reușit prima traversare a Atlanticului, la 20-21 mai, dar și anul în care aviația română s-a făcut din nou apreciată prin faimosul “Ocol al Europei în 80 de ore”, raid aerian de mare anvergură al unui avion românesc Junkers F 13, pilotat de Traian Burduloiu și Gheorghe Iacobescu.
În acest timp, Alex Papană avea si multe alte preocupări. Participările constante la campionaatele naționale de bob de la Sinaia au culminat cu titlul cucerit în 1928 și apărat cu succes în anii următori. A obținut, de asemenea, titluri naționale la motociclism si tenis si a luat startul în raliul automobilistic Monte Carlo, pe care nu a reușit, însă,sa-l termine. Măiestria de pilot și-a demonstrat-o în raliul aerian din 1931, fiind printre cei nouă concurenți (din patruzeci) care au străbătut tot traseul.
Cel mai important eveniment al anului 1931 îl reprezintă lansarea pentru record realizată la 28 octombrie de Smaranda Brăescu. Sărind din avionul I.A.R. pilotat de Papană,care zbura la 6000 de metri, parașutista română a stabilit la acea dată recordul național absolut și recordul mondial feminin de înălțime.
În 1932, Alex Papană face prima sa traversare a Atlanticului. Mijlocul de transport a fost nu avionul, ci vaporul “American Shipper”, iar ținta călătoriei se numea Lake Placid, locul de desfășurare a Jocurilor Olimpice de iarnă. Cu această ocazie, bobul românesc de două persoane obține locul I, iar cel de patru persoane locul V, ambele echipaje fiind conduse pe pârtie de Papană.
În afară de succesul sportiv, această victorie îi aduce lui Papană și o ofertă din partea uzinei de avioane Northtrop. Astfel, în primăvara lui participă cu un avion Northtrop la un fel de raliu aerian al Europei. Avionul și vremea i-au jucat, însă, feste, Papană distrugând avionul în cursul unei aterizări forțate la Florența.
Fără a neglija aviația (în 1933 obține postul de pilot essayeur la I.A.R. Brașov, oraș în care se stabilește pentru mai multă vreme,iar semnatarul acesor rânduri deține și mărturia unor brașoveni mai în vârstă care își amintesc de frumoasele demonstrații acrobatice pe care Papană le executa deasupra Scheiului, pentru o anumită persoană de sex feminin, Alex își continuă, cu brio, activitatea competițională, participând la curse de automobile si motociclete, dar și la turnee de tenis, numeroase în acel timp la Brașov. Tot bobul îi aduce marea satisfacție,cucerind titlul de campion mondial, împreună cu Hubert, la 18 februarie 1933, performanță pentru care primește și Premiul Național al Sporturilor.
Ce păcat că gloria boberilor români a fost efemeră, și aceasta nu din cauza declinului de formă sportivă. Rând pe rând, Hubert, apoi noul coechipier al lui Papană, Ostapov, dar și membrii celui de-al doilea echipaj românesc, campion mondial în 1934, Alexandru Frim și Vasile Dumitrescu, pier în accidente cu avioanele pe care le pilotau.
Alex Papană nu renunță la competiții. În 1935 câștigă raliul aerian dotat cu “Cupa Ionel Ghika”, urmat fiind de Constantin “ Bâzu” Cantacuzino. Apoi, cu același avion I.A.R. 16 conceput de Elie Carafoli, doboară la 16 iulie 1935, pe aeroportul din Brașov, de două ori recordul național de înălțime, cu 10.950 m. (dar la aceasta tentativă s-a dovedit că aparatele de înregistrare a datelor de zbor nu funcționaseră, recordul neputând fi omologat) și apoi 11.631 m. Să reținem că I.A.R.-ul 16 era un avion cu carlingă deschisă, nepresurizată, deci organismul pilotului era supus unor condiții extreme. În anii următori nu au mai fost făcute tentative de îmbunătățire a recordului,astfel încât acesta este în vigoare și astăzi.
La 28-30 august 1935, Alex Papană a obținut o altă performanță : a realizat, în premieră, raidul aerian București – Tel Aviv, împreună cu Alexandru Popișteanu, la bordul unui avion românesc S.E.T. O nouă tentativă de raid, pe distanța București – Tokio, eșuează chiar la start, avionul S.E.T. luând foc imediat după desprinderea de sol. (De menționat că, înainte de Papană, avionul fusese pilotat și de celebrul Gheorghe Bănciulescu.)
Noi performanțe : recordul de viteză pe șosea între București și Brașov : 1 h., 48 min.,1/10 sec.; o eclipsă de soare la care, împreună cu Vasile Firoiu au fost singurii martori, zburând deasupra norilor care acopereau Bucureștiul. (“Să vedem eclipsa de sus în jos !” a glumit aviatorul) ; noi și noi figuri de acrobație aeriană, realizate la meetinguri, unde zbura alături de alți aviatori faimoși, ca Gogu Ștefănescu, Ionel Fernic,sau Stohr, Cavalli, Novak, Hagenburg, pe care i-a Infruntat si campionatul Mondial de acrobație aviatică, din cadrul Jocurilor Olimpice de vară de la Berlin (1936),unde a ieșit pe locul 12.
Ideea care nu-i dădea pace lui Papană în cel an era de a realiza raidul aerian New York – București. Primii care se gândiseră la aceasta fuseseră Burduloiui și Iacobescu, apoi George Fernic, dar din diferite motive nu putuseră porni la drum. Papană și-a facut publică intenția, iar la 16 august 1936, la invitația americanilor și cu acordul autorităților germane își îmbarcă avionul de acrobație – un “Bücker” înmatriculat YR – PAX, vopsit în șah alb-roșu – la bordul zepelinului “von Hindenburg”, pentru a particcipa la Los Angeles la “National Air Races”, un fel de campionat mondial neoficial. Românul a obținut aici locul I, atât la acrobație cât și la regularitate. A urmat locul I la cursa Miami – Havana, devenind Campionul celor două Americi și obținând consacrarea definitivă ca unul dintre cei mai buni aviatori din lume, si o ofertă de sponsorizare din partea lui Bert Shoemaker, reprezentând Gillette, (care voia să convingă lumea că Papană era atât de bun numai datorită lamelor Gillette, pe care le folosea.
Pregătirea raidului a început în 1937 cu căutarea și achiziționarea avionului : a ales un Belanca, cu trei motoare, dar zborul de încercare a fost dezastruos : unul dintre motoarele laterale s-a gripat din cauza unui viciu de construcție (pe care flerul aviatorului îl depistase înainte de decolare, dar orgoliul constructorului a fost mai mare decât dorința de a avea un aparat sigur). La ordinul Ministrului Aerului de la București, gen. Paul Teodorescu, Papană achiziționează un Lockheed – 10, dar îl accidentează la aterizare după un zbor de încercare, chiar în ziua în care Charles Lindbergh ateriza la Cluj în timpul unui raid european.
Avionul a fost recuperat, dar ireparabilul s-a produs la București: soția pilotului, Dina, a murit la naștere, la 4 septembrie 1938. Într-o scrisoare adresată la 20 septembrie lui Vasile Firoiu se citește deznădejdea lui Papană : nu mai voia să efectueze raidul, ci aștepta cu nerăbdare să se reîntâlnească cu Dina într-o altă lume. La îndemnul sponsorilor, aviatorul încearcă totuși startul, dar, victimă a unei sincope exact în clipa decolării, aterizează pe burtă, distrugând avionul pe care se citea denumirea “Alba Iulia 1918” și abandonând proiectul.
Revenit în România, Papană trece prin momente grele, culminând cu o banuită tentativă de sinucidere, dar, cu ajutorul tatălui său și al prietenilor reușește să le depășească. La izbucnirea războiului în Europa, in 1939, încearcă să se incadreze în aviația de vânătoare franceză, dar autoritățile române, la acea dată apropiate de Germania, se opun.În aceste condiții, pilotul român traverseaază din nou Atlanticul și devine instrructor de zbor în Statele Unite. După război, Papană înființează, tot în S.U.A., un organism tehnico – științific care avea ca obiect de activittate essayage-ul și avizarea tehnică a oricărui nou tip de aeronavă. Din nefericire, aceasta a fost ultima lui realizare, pentru că și-a pierdut viață în timpul unui zbor de încercare pe cerul Californiei.
Nicolae Iorga, marele contemporan al lui Alexandru Papană, la curent cu marile lui succese din America, îl caracteriza astfel : “propagandistul cel mai mare pe care-l avem în momentul de față e locotenentul Papană,…e stăpânul indiscutabil, cu neputință de a fi bătut, al mașinii cu care zboară.” (Neamul românesc, decembrie,1936)





.  | index










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!