Sari la conținutul principal
Poezie.ro
@radu-herineanRH
Radu Herinean
@radu-herinean
Tehnică literară

Explorând secretele sonetului: de la rime elegante la teme profunde

titlu și conținut prin amabilitatea CGPT

3 min lectură·
Mediu
Un sonet este o forma de poezie lirica care consta din 14 linii de versuri, grupate în doua catrene (primele patru linii) si doua terține (urmatoarele sase linii). De obicei, sonetele au rimele de tip ABAB CDCD EFEF GG, adica prima şi a doua linie rimeaza intre ele, a treia şi a patra linie rimeaza intre ele, a cincea şi a şasea linie rimeaza intre ele, iar a şaptea şi a opta linie rimeaza intre ele. Sonetul poate avea diferite teme, dar cele mai frecvente sunt dragostea şi frumusetea. În secolul al XVIII-lea, sonetul a fost adoptat de catre scriitorii romantişti, care au utilizat forma pentru a exprima sentimente intense şi emoţii profunde. În secolul al XIX-lea, sonetul a fost foarte popular, fiind adoptat de catre mulţi scriitori, inclusiv Edgar Allan Poe, John Keats şi Emily Dickinson. Un sonet poate fi "elizabetian", daca respecta forma tradiţionala de 14 linii şi rimele ABAB CDCD EFEF GG, sau "petrarchean", daca respecta forma de 14 linii, dar rimele sunt ABBA ABBA CDE CDE. Iată și câteva lucruri care sunt poate mai puțin cunoscute despre sonet: - Sonetul a fost inventat în Italia în secolul al XIV-lea. - Una dintre cele mai cunoscute colectii de sonete este "Sonetele lui Shakespeare", scris de William Shakespeare în secolul al XVI-lea. - În secolul al XVIII-lea, sonetul a fost adoptat de catre scriitorii romantişti, care au utilizat forma pentru a exprima sentimente intense şi emoţii profunde. - Sonetul a fost foarte popular în secolul al XIX-lea, când a fost adoptat de catre mulţi scriitori, inclusiv Edgar Allan Poe, John Keats şi Emily Dickinson. - Un sonet poate fi "elizabetian", daca respecta forma tradiţionala de 14 linii şi rimele ABAB CDCD EFEF GG, sau "petrarchean", daca respecta forma de 14 linii, dar rimele sunt ABBA ABBA CDE CDE. - Sonetele sunt adesea considerate ca fiind una dintre cele mai dificile forme de poezie deoarece necesita o utilizare ingenioasa a rimei şi a metrului. Iată și câteva exemple consacrate de sonet: - "Sonetul 116" de William Shakespeare - "Sonetul 18" de William Shakespeare - "Sonetul 29" de William Shakespeare - "Sonetul 130" de William Shakespeare - "Sonetul 43" de John Donne - "Sonetul 71" de William Shakespeare - "Sonetul 73" de William Shakespeare - "Sonetul 14" de John Keats - "Sonetul 60" de William Shakespeare - "Sonetul 55" de William Shakespeare - "Sonetul 2" de John Keats - "Sonetul 31" de William Shakespeare - "Sonetul 47" de William Shakespeare - "Sonetul 54" de William Shakespeare - "Sonetul 126" de William Shakespeare Iata câţiva dintre cei mai cunoscuţi autori de sonete în limba romana: Mihai Eminescu George Bacovia Ion Minulescu Tudor Arghezi Alexandru Macedonski Ion Pillat Ion Luca Caragiale Ion Barbu Lucian Blaga Octavian Goga Nichita Stanescu Marin Sorescu Ion Vinea Ion Pop Marin Preda Dacă ai publicat recent un sonet pe site, nu ezita să lași un comentariu cu un link către textul tău. Descoperind lumea fascinanta a sonetului: de la origini la forme moderne Explorand secretele sonetului: de la rime elegante la teme profunde Sonetul: forma de poezie lirica care a rezistat testul timpului Călătorind în istoria sonetului: de la Italia renascentista la Romantismul secolului al XIX-lea
0124224
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Tehnică literară
Cuvinte
529
Citire
3 min
Actualizat

Cum sa citezi

Radu Herinean. “Explorând secretele sonetului: de la rime elegante la teme profunde.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/radu-herinean/tehnica-literara/14166372/explorand-secretele-sonetului-de-la-rime-elegante-la-teme-profunde

Comentarii (12)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@cristina-monica-moldoveanuCMCristina-Monica Moldoveanu✓
Mulțumesc mult pentru această lecție despre sonet, eu luasem o schemă a rimei probabil greșită, de pe siteul următor:

https://www.qdidactic.com/didactica-scoala/literatura/sonet-poezia-cu-forma-fixa-alcatuita-din-versuri-in-413.php

Da, sonetul e o formă de poezie dificilă, dar cred că e utilă și pentru poet și pentru cititor, având multe valențe estetice. Disciplina impusă ajută unei mai bune stăpâniri a limbii și mijloacelor de expresie și limpezește ceea ce autorul vrea să transmită.
0
@iulia-elizeIEIulia Elize✓
Eu zic că e bine să menționăm aici și pe sonetiștii contemporani, care au avut activitate și la noi pe site, începând cu Adrian Munteanu, care scrie sonet italian, adică cu două terține, pe Radu Ștefănescu, apoi. Care l-a tradus din engleză, prodigios, pe Shakespeare, în vers englezesc, la fel cu Cristian Vasiliu, care a lucrat cu precădere, și el, pe traduceri din Shakespeare, dar nu numai, și pe ceilalți care au mai scris sonet, inclusiv pe site, de-a lungul vremii.

Măsura de 11 nu se aplică terținelor, în practica de scriere, ci se alternează cu măsură de 10, vedeți, de exemplu, cartea ”Fluturele din fântână”, a lui Adrian Munteanu, autor care lucrează pe terține cu alternanța vers 11/10. Desigur, aceasta este o tehnică de terțină pe sonetul italian (sau românesc), în ceea ce privește sonetul englezesc, mie mi se pare mai libertin, având în vedere că rigorile nu sunt atât de aspre, lucrându-se pe trei strofe cu o încheiere pe două versuri, nu pe terține.

A scrie sonet, așa este, e o adevărată eleganță, eu de exemplu am vrut să fructific nu numai în terține versul scurt pe tehnica 11/10 și l-am aplicat cu patent de scriere inclusiv pe catrene, având în vedere că este cvasi-aceeași tehnică de scriere dar cu o silabă ciuntită (datorită numărului par sau impar al silabelor pe cuvânt).

Probabil, după părerea mea, tehnica de versificație se va cristaliza, pe măsură ce vor apărea și noi sonetiști, PE FIECARE dintre cele două tehnici de scriere (Italiană sau englezească).

Eu aștept, una, și alți sonetiști pe site, pentru că mai sunt... De pildă, sunt și necunoscuți mari, în literatură, cum Stelian Cucu, pe care eu l-am descoperit foarte recent și care lucrează exact după măsura consacrată, de 11. Ceea ce nu e deloc rău...

Dar dacă de exemplu poetul Adrian Munteanu, care este cel mai mare (prodigios) sonetist, pe care îl știu eu, din România, introduce, de mult timp, măsura de 10 pe terține, eu sunt mai relaxată și am folosit-o și eu, cu bine. La fel și cu alți autori care folosesc măsura de 10, după imparitate.
0
@radu-herineanRHRadu Herinean✓
Multumesc pentru comentarii.
Iulia, te astept pe tine cu un text similar despre baladă.
0
@stefan-petreaȘPȘtefan Petrea✓
eu ştiam că sonetul românesc e după cel de tip italian
şi ABBA BAAB CDC DCD...

Poate greşesc...
0
@stefan-petreaȘPȘtefan Petrea✓
spun asta pentru că în textul dumneavoastră
n-am întâlnit astfel de aranjare...

Ar mai fi de spus că regula principală în sonetul românesc
este ca nici un cuvânt de bază să nu se repete...
0
@iulia-elizeIEIulia Elize✓
Da, așa e, în subiectul Sonet, ar fi ideal ca niciun cuvând să nu se repete, desigur nu e cum să nu se repete la cuvintele de legătură (”și”, ”sau”, ”dar”, etc.) dar sunt și unele sonete unde repetiția intervine, după ”sensul” Sonetului, și se mai tolerează, cred (dacă repetiția nu poate fi evitată, sensual).

Și eu oricum încerc să evit repetiția, câteodată însă nu îmi iese, așa că o împing spre plurar/singular, ”ca să mă scot cu basma curată”.

Cu privire la balade, sensul baladelor este că trebuie construite pe o temă din popor sau cu sens popular, apar arhaisme, regionalisme, patente de limbaj, de multe ori, în compoziție. Care desigur trebuiesc bine stăpânite și cunoscute, de autor. Pe locuri de folosință și pe parfum de scriere care trebuie respectat.

Despre baladă? :) Sper ca și colegii să scrie...

Cuvântul ”baladă” este aproape intrinsec legat de popor, de izvoarele de limbaj popular, de structuri și regionalisme, tehnici vechi de limbă română, în cazul nostru, al românilor, în limbajul popular.

Baladă, în mod generic și de popor, este și forma de exprimare, cu izvoare în sânul poporului, de multe ori vechi. (Vedeți balada Miorița) De multe ori, o baladă din popor, se transmite prin grai normal, prin viu grai, de la om la om.

O baladă netradițională, nouă, însă se structurează tot pe cuvinte vechi și poate fi și nouă, așadar, după izvod și ca tehnică nouă, cu mențiunea că trebuie să aibă strucuri populare, tradiționale, de limbaj foarte concret și legate de poporul respectiv.

Aici, apar desigur nuanțele de limbaj care trebuie să se sprijine pe cuvinte din popor și prinzând un anumit spirit tradițional, tocmai prin folosința cuvintelor și/sau tematicii vechi...

Desigur tematica joacă un rol important. Pot fi balade izvorâte din teme foarte generale, cum este iubirea tinerilor, dar pot fi și balade istorice, construite pe o figură de importanță în popor. De obicei, figura care se alege trebuie să fie un simbol al unui grup specific, popular, Toma Alimoș, de exemplu, și nu se aleg figuri prea pregnante (voievozi, domni) pentru că în acel caz iese o poezie istorică, nu baladă.

O poezie istorică este mult mai strictă decât o baladă și nu are nevoie să fie augmentată baladesc, pentru că deja figura istorică foarte reprezentativă împinge poemul înspre istoric, nu baladesc.

Figurile mari ale unui popor sunt destinate, după părerea mea, ”poeziilor istorice”, iar simbolurile de românism, populare, de întindere medie, sunt pentru structuri de baladă unde figura respectivă este tratată, după un grup unde ea (figura populară) este reprezentativă și idealizată și, poate, augmentată. Mult îndrăgită, de obicei, de grup.

Desigur, sunt opinii bine întemeiate, după cât am studiat eu, până acum, balada. Am scris și eu, și mi-am format un fel de opinie, știință, cum să nu, după cum mi-am exprimat cunoștințele, pe care le-am dobândit, până acum, mai sus...

Mult succes și colegilor, dacă vor să scrie (și) balade! :):) Mult succes!!!!
0
@radu-herineanRHRadu Herinean✓
Mă bucur că textul a generat acest schimb de opinii, vă aștept pe fiecare cu materiale despre tehnici literare, inclusiv un text îmbunătățit, neapărat cu mențiunile "locale" de rigoare, despre sonet.
0
MMMihai Miro✓

Domnule Radu Herinean!
Sunt pe Agonia din 2005. Am postat peste 900 de texte. Am avut nivel 50. Nu știu cine și de ce mi s-a redus nivel ?. Nu mă deranjează că aștept 1-2 zile pentru verificare, ci faptul că nu pot comenta. Vă Mulțumesc!
0
MMMihai Miro✓
Mulțumesc!
0
@rodean-stefan-cornelRSRodean Stefan-Cornel✓
Și în opinia mea, astfel de texte sunt foarte utile, atât prin informațiile prezentate în ele, cât și prin dezbaterile generate. Felicitări și mulțumiri, domnule Herinean!
Îmi permit,și eu, câteva completări, în continuare.
Din păcate, atunci când se vorbește despre poezia cu formă fixă, în general, se insistă foarte mult pe numărul de strofe și de versuri, pe structura rimelor, pe ritmul și măsura versurilor, adică pe elemente de formă, și se neglijează elemente importante de conținut. În cazul sonetului cred că este bine să precizăm că ultimul vers al acestuia este o concluzie sintetică a întregului conținut al poeziei și exprimă o idee generală (sentință).
Referitor la formă, fără a neglija rima, foarte importantă este metrica adoptată, care dă, printre altele, o mare diversitate a tipurilor de sonet. În acest sens, de-a lungul timpului, cele mai cunoscute sonete au fost create în ritm iambic, folosind decasilabul (10 silabe), endecasilabul (11 silabe) și alexandrinul (12-13 silabe). La români, specific este endecasilabul iambic.
Referitor la acest ultim aspect, am observat că sunt autori români actuali care folosesc în sonetele lor versuri cu măsura de 14 silabe, cu cezură la fiecare vers. Această metrică a mai fost folosită în literatura română (nu la sonete) de către Eminescu, Alecsandri, Gr. Alexandrescu ș.a. și a fost numită de unii teoreticieni ca fiind „alexandrinul românesc”. Dar, dacă se folosește la sonet, având în vedere faptul că la catrene primul vers rimează cu al patrulea, se pierde din efectul eufonic al rimei, versurile fiind prea lungi și având în plus și pauza de la fiecare mijloc de vers impusă de cezură. Este o părere personală, bineînțeles, a unui simplu cititor, care savurează orice poezie cu formă fixă.
Cornel Rodean
0
@liviu-nanuLNLiviu Nanu✓
Printre cei mai buni sonetiști români, eu îl consider pe Vasile Voiculescu.
0