Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Proză

nimic despre plînsul peștilor

dar absolut nimănui

1 min lectură·
Mediu
Mă încumet să merg la pescuit însă mi-e teamă să prind ceva fiindcă bucuria are totuși margini Nici-o femeie nu știe încă despre plînsul de seară al peștilor Plec la drum lung în curînd Fir întins fir întins Doamne îți zic Știu că seceta a trecut cîmpul Aha! Iată cum greierii scrijelesc în țărînă o nuntă numai a lor Tot mai curînd umbra rămîne în urmă și eu pescar de cuvinte mă las încă nemărginit de teamă ca nu cumva Eu-lui tău să i se întîmple o altă numire
075.811
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Proză
Cuvinte
89
Citire
1 min
Actualizat

Cum sa citezi

florian stoian -silișteanu. “nimic despre plînsul peștilor.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/florian-stoian-silisteanu/proza/80950/nimic-despre-plinsul-pestilor

Comentarii (7)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@bianca-goeanBGBianca Goean
indraznesc sa iti spun ca stiu si momentul exact in care se aude... depinde insa de anotimp: vara, dupa ce soarele a apus, cand abia mai zaresti firul, musca, frunza, sageata... he he hei... tainic mai este pescuitul...
cat ma bucur de un asa text!
0
@truy6rTtruy6r
Daca eu, femeie fiind, nu stiu nimic despre \"plansul de seara al pestilor\", la nunta greierilor am participat cu certitudine. :)
Ca un fel de destindere textuletul tau..
0
Constiinta ta este masura onestitatii egoismului tau. Ascult-o cu atentie cam atit din noaptea asta nefiind de tu cam atit despre plinsul pestilor absolut ai nimanui
0
@vasile-munteanuVMVasile Munteanu
Apostol de seară cu un pește zăbavă Pescuitor nu de oameni ci de cuvinte Nu misogin dar \"taină\" este paradoxal de genul masculin Numai \"inițiații\" au parte de \"captură\" (Aha!) Juvelnicul s-a umplut de lacrimi Ai dreptul numai la trei(me) kilograme de fericire Viața este o nuntă, asmeni \"pescuitului sportiv\".

Fir în(t)ins.

Cu prețuire,
0
@adrian-firicaAFAdrian Firica
dacă stau să mă gândesc ... dar ce spun eu! nici nu e bine să mă gândesc, vine chitul cel mare, cu gura lui cea mai mare, iar eu tocmai ce șed pe dinții lui și mă întreb, în fine: ce meleag o mai fi și ăsta?
poate e numai o lagună. poate!
0
@mihaela-maximMMMihaela Maxim
plasa bucuriei... momeală cuminte
curcubeu de semne în țărână
umbra s-a așternut foaie sub pași
zarea purpurie pescuiește ochii nemărginiți
grija unei lacrimi
0
poate ai dreptate, cine ce sa stie de plansul pestilor... in atata apa, cum sa auzi o lacrima? trebuie sa fii pescar de cuvinte ca sa intelegi ca pestii nu pot trai in varful unditei... atat de rar mananc peste, si atunci ma simt de parca mi-as inghiti sufletul inlacrimat... manac si plang ca in Moartea Caprioarei a lui Labis.... dar totusi mananc... frumos text...
0