O zeamă de... cuvinte (44)

* Viața fără Dragoste e pustie. * Tinerețea e un mânz zburdalnic, iar bătrânețea - car împovărat, urcând cu greu dealul Vieții. * Nu râde de bătrâni că te așteaptă aceeași soartă. * Când nu ascultă copiii, vina o poartă părinții. * Omul ideal se aseamănă cu orizontul. Și unul, și altul sunt vizibili numai de la distanță. Când te apropii de el, rămâi doar cu iluzia. * Omu-i ca pomul. Dacă îi smulgi rădăcinile – tânjește (se usucă). * Oamenii sunt diferiți. Mai puțini - talentați, iar mulți – proști ca noaptea. * Ca să faci ceva sau să obții ceva, mai întâi de toate trebuie să ai dorință. * Dacă vrei să faci ceva, fă. Că altcineva pentru tine n-o să facă. * Egoismul ca trăsătură de caracter e programat de Natură. Pentru autoconservare! * Viața în colectiv ferește individul de pieire. * Viața omului trece repede, ca un vis bun sau rău. * Mulți oameni nu mor din cauza bolii, ci a stresului. Mențineți echilibrul psihologic, garantul sănătății. * Pe longevivi moartea îi uită, deoarece fiind mereu ocupați, n-au timp să se gândească la ea… ca să vină pe capul lor. * Dacă oamenii n-ar muri, pe Pământ n-ar fi loc pentru nou născuți. * Dacă omul ar trăi veșnic, s-ar sătura de veșnicie. Așa că e bine cum este. Creatorul n-a greșit cu nimic. * Unii trag, iar alții rag (țin hățurile). * Cărțile încuiate în dulap se aseamănă cu persoanele ținute sub arest. * Lumea vie e războinică. * Au demolat o casă veche și în jur a apărut lumina. * La putere stă cocoțată viclenia, ignoranța, minciuna. Adevărul umblă cu capul bandajat. * Nu alegeți la conducere pe cei proști, că o să vă ducă țara de râpă. * Viața are nevoie de oameni puternici. Cei slabi sunt călcați de ea în picioare. * Deviza Vieții: „Mai puțină vorbă și mai multă acțiune!”.