Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Proză

Cîrciuma lui Bicuță - electorale

7 min lectură·
Mediu
Așa vînt nu se mai pomenise, hăt, din anul trecut. Firele electrice suspendate pe stîlpi se loveau intre ele, provocînd scîntei și zgomote puternice. Șandramaua lui Bicuță abia rezista naturii. Pe acoperiș tabla dădea semne că și-ar lua zborul, iar fumul din godin se întorcea în încăpere în vălătuci. La intervale de zece minute, Bicuță deschidea ușa pentru a lăsa fumul să iasă afară, dar el, încăpățînatul, nu voia în niciun fel.
- Bicuță, mai bine stinge focul, nu vezi că arde degeaba? Ni s-au roșit ochii, o să creadă nevastă-mea că iar m-am îmbătat și cînd colo sînt treaz nemîncat, zise Săndel. mai bine ți-ai ancora coșmelia cu niște cabluri, că riscăm să rămînem sub cerul liber.
- Domnu’ Săndel, află dumneatale că restaurantul meu stă bine pe pămînt, l-am sudat de fundație, adică de fierul beton. Nici cutremurul nu-l mișcă poate să fie și de nuștiucîte grade d’alea, icter.
- Numai să nu cadă vreun fir electric pe acoperiș, că ne prăjim cu toții aici, intră în vorbă Dan a lu’ Nașu.
- Lasă că e Mișu Electricianu’ cu noi, ne rezolvă. Nu-i așa Mișule? îl întrebă Profesorul pe Mișu Electricianu’. Sau ne dai niște cizme de cauciuc să fim izolați?
- Stați, domnilor, liniștiți, ce naiba? Lui Mișu electricianu’ nu-i plăceau glumele pe seama activității lui.
Intră și Poetul. Salută lumea și se așează la masă. Bicuță făcuse modificări, lipise mesele, astfel încît acum nu era decît una mare la care se așezau toți, care cum apucau.
- Era să uit, zise Săndel, scoțînd dintr-o sacoșă cîteva hîrtii de format A4. Bicuță, pot să pun și eu pe geamul cîrciumii anunțul ăsta? Nepotu-meu s-a apucat de afaceri și vrea să-și facă publicitate. M-a rugat pe mine să-i lipesc niște afișe și eu m-am gîndit că la tine ar fi potrivit, că oricum, la alții nu îndrăznesc.
- Dacă nu scrie ceva de rău, poți să-l lipești. Dar o bere tot dai pentru asta.
Săndel scoase o rolă de scotch și lipi afișul pe interiorul geamului, nu înainte de a-l șterge cu un șervețel. Geamul, firește.
Pe afiș scria mare și convingător:

TEHNO-REDACTRE COMPUTERIZATA

EXECUTAM LUCRARI DE LICENTA
LA CELE MAI MICI PRTURI

SERIOZITATE SI COMPETE-
NTA
Cu noi mergi lasigur !!!


- E tare nepotul ăsta al tău, zise Mișu electricianu’ după ce citi anunțul cu voce tare. A terminat facultatea?
- E în ultimul an. Dar el așa zice de vreo trei ani încoace. Vrea să-și scoată și el un ban cinstit, mai ales acum, de cînd i-a luat mă-sa calculator. Face și el o lucrare-două, sînt atîția care termină facultăți și nu știu cum să și le scrie. Mai puțin ăia care le cumpără făcute de-a gata.
- De ce mai puțin? întrebă Profesorul. Eu cred că ăia sînt majoritatea. Vezi că are cîteva greșeli în text, ce naiba tehnoredactare face el acolo, dacă nu scrie corect? Mai bine scria afișe electorale, că toți se uită la poză.
- Parcă se mai uită cineva după virgule? zise și Poetul. Eu am renunțat de mult la semne de punctuație, las cititorul să înțeleagă ce vrea.
- Sau poate nu știai unde să le pui, continuă Săndel, ca pentru sine.
- Că veni vorba, continuă Poetul, ca și cum n-ar fi auzit, am primit o comandă de la PSD, să le scriu niște versuri pentru campania electorală.
- Înseamnă că te și plătesc? întrebă Bicuță.
- Nu cred. De fapt, o amică de-a mea m-a rugat. A apucat să le promită că le scrie ea ceva și s-a trezit că habar nu are ce să spună. Să nu cadă de proastă, a apelat la mine.
- Și tu ce poți să spui? minciuni, evident. Ce altceva se spune în campanie?
- Minciuni, dar în versuri. Dacă vreți, vă arăt cam ce-am făcut pînă acum, poate vă dați și voi cu părerea. Și fără să mai aștepte răspunsul, Poetul scoase deschise agenda și începu să citească:


Din DELCEL până la gară
Din COTORGA-n BROSCÃRIE
De votați cu PSD-ul
Mult mai bine-o să vă fie.

Deci cu toți votăm Popescu
Cel mai bun dintre primari
Căci ceilalți, văzurăți bine
Nu sunt oameni, sunt măgari.

Iar la vot când mergi, creștine
Nu te-opri să-i mai admiri
Fă-ți o cruce și votează
Negreșit, trei trandafiri.

Mamaie, când mergi la urnă
Și gândești la pensioară
Ia aminte, nu se poate
Să te naști a doua oară.

Așadar voteaz-acuma
Trandafirii din buchet
Ca să ai căldură-n casă
Și apă la robinet.

Poetul închise agenda și privi spre asistență. Asistența era preocupată cu paharele și nu dădea semne că ar fi înțeles mesajul electoral. Sau poate nu-l credeau.

- Și totuși cine e Popescu, ăla? Că parcă aveau alt candidat, întrebă după cîteva secunde Săndel.
- A rămas Popescu așa…că încă nu și-au ales candidatul. Am pus un nume oarecare.
- Păi dacă o să-l cheme Amăiculițului, de exemplu? Îți strică prozodia, constată Profesorul.
- Asta, da, recunosc, m-ar cam încurca. În cazul acesta, ori scot strofa, ori schimb rețeta.
- Ori candidatul, concluzionă Bicuță din spatele barului.
- Bine că nu-l cheamă Belibou, ca pe primarul de la Futăcei, zise Săndel. Ãla candidează iar și ia sigur jumătate din voturi.
- De ce jumătate? întrebă Bicuță. Adică de ce n-ar lua mai multe? Sau mai puține?
- Păi nu poate, răspunse Săndel. Contracandidatul lui e la fel de puternic și satul e împărțit în două. Data trecută s-au făcut mai multe tururi de scrutin ca să-i departajeze.
- Și cine e contracandidatul lui? întrebă Profesorul. Cum îl cheamă?
- Belivacă, cine altul?
- Numele contează mai puțin, zise Profesorul. Mai importante sînt calitățile omului. Ați observat cum toți candidații, de la consilieri locali pînă la președinte au dexterități apărute peste noapte? Uite, vrea unul să fie primar și ce poate să scrie pe afișele lui? Bun manager, bun gospodar, cetățeanul perfect, tată și soț iubitor, cel mai cinstit, capabil să lucreze în colectiv, bla bla…Cînd noi îl știm cu toții că a falimentat două societăți, că are amantă și copil cu aceasta, că bea pînă se face mangă și pe urmă își bate nevasta. Ca să nu mai vorbim de afacerile cu statul din care a ieșit, cu cîteva miliarde în plus. Ce înseamnă asta? Că politica poate schimba un om peste noapte, ideologia e baza. Îmi aduc aminte, îmi povestea tata, că prin anii 60 se făceau presiuni asupra oamenilor ca să se înscrie în PCR. Și la o astfel de adunare, în Peretu, parcă, se ridică secretarul de partid care era și primar și spune: „Partidul are o influență foarte mare asupra caracterului. De exemplu, cine era Ionela lu’ Gămălie înainte de a se înscrie în Partid? Curva curvelor! Acum este fruntașă în producție și secretară la cooperativă, tovarăși. Dar Fane Giubreag? Hoțul hoților! Acum este contabil șef la Primărie și ține și casieria ceapeului. Dar eu cine eram? Eram cel mai mare puturos din sat. Partidul însă m-a schimbat și, iată-mă, acum, primar în fruntea acestei comunități.”
Iată, prin urmare cum se poate schimba un om peste noapte, atunci cînd este pătruns de o ideologie, așa cum se întîmplă și acum, la localele astea. Toți au numai calități, nici nu știi pe cine să alegi mai întîi.
- Eu te-aș alege pe matale, să mor eu dacă te minț, zise Bicuță. Că ești de-al nostru, din popor, și nu uiți prietenii. Și poate plătești și datoria aia de cinci votci.
0118514
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Proză
Cuvinte
1.240
Citire
7 min
Actualizat

Cum sa citezi

Liviu Nanu. “Cîrciuma lui Bicuță - electorale.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/liviu-nanu/proza/1779733/circiuma-lui-bicuta-electorale

Comentarii (11)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@violeta-andreiVA
violeta andrei
Partidul ți-a trezit instincte,
Căci ești la vorbe gospodar,
Dar dacă n-ai și-un pic de minte,
Geaba mai ai instinc... Primar!

0
MF
Mona Furca
ca de obicei m-am defectat de râs, aproape sa vina si domnu\' Jumătate al meu să citească, dar l-a învins teama de literatură până să ajungă la computerul meu. M-a cam lovit chestia cu virgulele, că și eu le lăsai de curând (sub influența agonia.ro și a problemelor de transfer la tastatura română), să nu mai vorbim de litere mari.
Mare durere electorală, să-l bage pe Agamiță în ceață, nu alta.
M-a uns la suflet intr-un cuvânt, așteptăm urmarea, mulțam de tratație.
0
@liviu-nanuLN
Liviu Nanu
Violeta, Mona - onorat de vizită și semn. Există și urmarea, dar nu e momentul acum.
0
@vasile-munteanuVM
Distincție acordată
Vasile Munteanu
dezavantajul unei scriei episodice, mai ales atunci când ea începe bine, cum a fost cazul acestui \"foileton\", este că, pe măsură ce evoluează, este din ce în ce mai greu să spui altceva decât s-a spus deja; acesta este, cred eu, motivul pentru care acest text (și nu numai), în ciuda faptului că adună constant cititori, nu se bucură și de comentarii pe măsură; în definitiv, e și vina autorului, când obișnuiești cititorii cu un anume nivel (înalt) al scriiturii, ei dobândesc un anume tip de \"imunitate\"; probabil că acest text ar fi adunat mai ușor critici negative; ghinionul autorului - n-a fost cazul.

despre text: cum spuneam cândva, Liviu Nanu are stofă de \"cronicar\"; potretul nu este revoluționar în literatură, însă autorul a găsit acea tușă personală cu ajutorul căreia forma (portretul fizic) și conținutul (portretul psihologic) se întrepătrund pentru a colora un tablou al unui timp istoric surprins (de aici și nevoia de episodic) în momentele sale \"reprezentative\"; și, dacă aceast pitoresc local pare cumva delimitativ, ne înșelăm; el este numai partea unui întreg, pe care, chiar dacă autorul nu-l poate cuprinde empiric, el îl poate descifra, astfel, analitic.


cu plăcerea lecturii,
Vasile Munteanu
0
@liviu-nanuLN
Liviu Nanu
Ted, ai dreptate, un text unitar este mai bine receptat. Dar nici nu pot posta aici, pe agonia, un text prea lung, monitorul nu este o interfață nimerită pentru astfel de lecturi. Pe de altă parte, aceste texte sînt scrise pe măsură ce evenimentele sau amintirile mă inspiră, aspect observat și de tine.
Onorat de trecere și apreciere, poate ne mai vedem la o bere sau apă plată cu lămîie, că eu țin regim.
0
@vasile-munteanuVM
Vasile Munteanu
citind răspunsul tău și recitind ceea ce am scris, am realizat că am reușit (din nou) să spun mai puțin decât gândesc; aici: \"pe măsură ce evoluează, este din ce în ce mai greu să spui altceva decât s-a spus deja\" intenția mea a fost aceea de a sublinia că DESPRE SCRIEREA TA este din ce în ce mai greu de spus ceva, iar nu că tu, autorul, reușești să spui din ce în ce mai puțin; halal subliniere! cuvinte, cuvinte... .

cît despre regim, nu o să-ți vină să crezi: și eu țin (din motive biencunoscute); dar sunt sigur că vom găsi pe cineva căruia... să îi facem cinste.
0
@rodean-stefan-cornelRS
Fantastic text! Poanta cu anunțul este extraordinară și culmea, chiar sunt astăzi, mii și mii de cărți și de reviste tehnoredactate de asemenea indivizi, nu mai vorbim de referate, lucrări de licență ș.a.m.d.
Și celelalte fragmente sunt grozave, dar nu înțeleg totuși, cum de se obține un efect umoristic atât de prompt, de rafinat, de curat, de debordant, plecând de la niște realități simple și folosind un limbaj și niște mijloace artistice aparent tot simple. Nu poate fi vorba decât despre un talent cu totul și cu totul deosebit, din partea autorului. Aș fi curios să citesc niște referințe critice ale unor specialiști despre proza umoristică a dumneavoastră, domnule Nanu; mă ajutați?
Cu deosebit respect,
0
@liviu-nanuLN
Liviu Nanu
Domnule Ștefan-Cornel Rodean, sper că aprecierile dumneavoastră sînt sincere. Eu sînt debutant în proză (publicată în volum) așa că nu prea sînt băgat în seamă. Dar mai e timp, cartea abia a intrat pe piață. Pe lîngă aprecierile critice semnate de Liviu Comșia, Gheorghe Stroe și Felix Nicolau, a apărut și o scurtă recenzie semnată de Horia Gârbea în Luceafărul, recenzie semnalată de colega noastră, Maria aici:
http://www.agonia.ro/index.php/personals/1778533/Petrecere_la_Bicu%FE%E3
Onorat de prezență și semn.
0
@rodean-stefan-cornelRS
Mulțumesc, domnule Nanu! Am citit cronica (reportajul) de la lansarea cărții dumneavoastră și m-am lămurit!
Cu mult respect,
0
@emil-iliescuEI
Emil Iliescu
Miresme electorale ca din Poiana lui Iocan, uppgradată însă, vervă spumoasă, caligrafie de înaltă ținută, un text care vorbește de la sine despre ceea ce înseamnă literatură...
0
@george-l-dumitruGD
Dialogurile mi se par spumoase. La partea cu Belibou si Belivaca ai stors lacrimi din mine, de ras. Vreau sa-ti multumesc pentru ca si acum cand am terminat de scris \"Belivaca\" am avut iar un acces de ras nebunesc, prostesc, tampesc dar binefacator. Ca in copilarie. Epitetele nu se extind asupra textului, de buna seama. Credeam ca am uitat sa rad asa dar uite ca schimburile tale pot aduce bunadispozitie si nu e deloc putin lucru.
0