transcarpathica - jahrbuch rumaenien

Societatea Germaniștilor din România cu sediul la București publică anual Revista Germaniștilor din România, în care apar studii, recenzii, articole și analize pe marginea colocviilor din centrele universitare din țară. Este demn de remarcat faptul ca în fiecare nou număr apare și un nou nume în rubrica de debut. Pe lângă această revistă de specialitate, Societatea Germaniștilor din Romania, cu sediul la Universitatea din Bucuresti, Catedra de Limbi Germanice, sub îndrumarea unui cerc de specialiști din țară și din străinatate, publică și un impresionant anuar cu un titlu inspirat: „transcarpathica“ și cu subtitlul germanistisches jahrbuch rumänien, inițiat de profesorul universitar dr. George Guțu și redactat de acesta împreună cu lectorul DAAD de la București. Societatea Germaniștilor din România reușește să subvenționeze apariția acestor publicații cu sprijinul financiar al DAAD Bonn prin fonduri provenite din taxele membrilor cotizanți. Astfel transcarpathica a ajuns recent la numarul 4, dedicat anilor 2004 si 2005. Volumul de față abordeaza o problematică specifică Europei, si anume „Erinnerungskultur in Mittel- und Südosteuropa“ - Cultura rememorarii în Europa Centrala și de Sud-Est. Capitolul al doilea se intituleaza „Interferențe“, iar cel de al treilea publica seria “Documente”. In final, sunt publicate recenzii și critici semnate de Martin Hainz, Delia Esian și Raluca Herghelegiu pe marginea unor apariții de specialitate, cum ar fi volumul lui Mircea Flonta și Gheorghe Stefanov – „Ludwig Wittgenstein in filosofia secolului XX” sau cel al lui Angelika Corbineau-Hoffmann „Mica istorie a literaturii orașului”. Prin articolele semnate de specialiști în domeniu cum ar fi Peter Plener despre importanța mass-media pentru memoria și cultura din Europa Centrala, Gert Mattenklott despre Critica experienței estetice a lui Walter Benjamin, Ioana Craciun despre piesa lui Günter Grass și ecoul revoltei din 17 iunie 1953 de la Berlin sau despre problematica raportului dintre Nietzsche și cultura memoriei europene, semnat de Jacques Le Rider, cititorul poate aprofunda tema identitații, a trăsăturilor comune, dar și a diferențelor și interferențelor europene. Rostul unor articole precum cel referitor la oferta unei duble rememorari în romanul Hertei Müller Herztier, articol semnat de Susanna Lule sau al celui dedicat înscenării eticului, cel despre noțiunea de ironie la Martin Walser, constă și în stimularea indirectă a publicului cititor, în general românesc, la un act de reflecție asupra propriei identități, din perspectiva memoriei colective. Un articol ce merită citit este și cel semnat de Roxana Nubert. El tratează tema feminitații în literatura română contemporană, în speță în opera lui Richard Wagner, un alt scriitor german renumit originar din România.