Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

S o n e t 1 9 8

al rătăcirii

1 min lectură·
Mediu
Mai sunt pe-alocuri turme și fânețe.
Un glas de tulnic încă mai răzbate
Și doinele se mai aud prin sate,
Strivite-n larma searbădă din piețe.
Mai semănăm, ca să avem bucate
Și spicele se coc visând tandrețe.
Printre păduri adorm poteci răzlețe
Și se mai țes ștergarele brodate.
În înserare greierii mai cântă.
Câte un cal mai paște ierburi moi,
O rândunică încă se avântă
Și-un vis ascuns se naște din noroi.
Dar roua clipei pe obraz se zvântă
Și-o lacrimă s-a rătăcit în noi.
034.275
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
85
Citire
1 min
Versuri
14
Actualizat

Cum sa citezi

Adrian Munteanu. “S o n e t 1 9 8.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/adrian-munteanu/poezie/92800/s-o-n-e-t-1-9-8

Comentarii (3)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@stefan-petreaȘPȘtefan Petrea
frumusetea sonetului de fata decurge din simplitate. e o insiuruire absolut fireasca, un mic pastel linistit si imbietor. se poate spune ca ti-ai castigat pe drept cuvant calmitatea unui sonetist harsit.
0
@codrina-verdesCVCodrina Verdes
Impresionant periplu al ratacirii, timp de contemplatie, visare, speranta, regrete.

\"Și spicele se coc visând tandrețe.\"
0
@adrian-munteanuAMAdrian Munteanu
Ștefan - mi-aș dori să rămân într-o continuă simplitate. Aceasta și vecina ei, umilința, tânjesc să mă caracterizeze. Din păcate trăim în lumea pe care o trăim, mereu mai complicată și distantă, și e din ce în ce mai greu de atins asemena obiective.
Rămân cu strădania. Și cu bucuria întâlnirilor noastre.

Codrina - Mă obsedează, în ultima vreme, scara timpului și a devenirii. În acest context, am tendința de a merge pe firul clipelor într-o permanentă încercare de cuprindere.

Vă sunt recunoscător că nu m-ați uitat.
0