Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

S o n e t 1 2 8

al claustrării

1 min lectură·
Mediu
O tenebroasă vreme de cădere.
Robust și crud invidia mă-nhață,
Cu colții ei și fruntea ei semeață,
Secătuindu-mi trupul de putere.
Plecând din moarte către-o nouă viață,
Tot mai pustiu e drumul, fără vrere.
Poftiri și pizme, scuturi efemere,
Mă țintuiesc în somnul cel de gheață.
Încerc scăparea. Mi se face foame,
Dar nu sunt pești și vinul n-a mai fost.
Mă răsucesc și țip în strâmte rame,
Mărunt circar, cu rolul lui anost
De-a retrăi mereu aceleași drame
Și-aceeași viețuire fără rost.
084004
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
83
Citire
1 min
Versuri
14
Actualizat

Cum sa citezi

Adrian Munteanu. “S o n e t 1 2 8.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/adrian-munteanu/poezie/80695/s-o-n-e-t-1-2-8

Comentarii (8)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@anda-andriesAAAnda Andrieș
Si tu crezi ca, dupã asa sonet frumos (ca cel de ieri), noi mai putem accepta usor \"O tenebroasă vreme de cădere\"?
Mai ales pe cãldura asta, parcã simt nevoia sã mã \"țintuiesc în somnul cel de gheață.\":))

Anda
0
@mihai-cucereaviiMCMihai Cucereavii
În tenebroasa vreme de cădere,
Cel de Sus să-ți dea în trup putere,
Să zbori acum peste vicleana clipă,
Iar sprijin – a Pegasului aripă!
0
aripile... sa ti le gasesti
0
@adrian-munteanuAMAdrian Munteanu
Sonetul acesta este destinat unor cititori polivalenți. Am schimbat registrul ca să nu se plictisească. S-a mai întâmplat.
0
@adrian-munteanuAMAdrian Munteanu
Aceleași urări. Fără talentul celui cu replica pe buze.
0
@adrian-munteanuAMAdrian Munteanu
E un îndemn și pentru tine. Zbori cât poți de mult. Cu fiecare clipă care trece amplitudinea aripilor devine tot mai săracă. Experiența e una, imaginația e alta.
0
@elia-davidEDElia David
\"Încerc scăparea. Mi se face foame,
Dar nu sunt pești și vinul n-a mai fost.\"

Cum sa nu mai fie, Adrian? Ai cautat bine?:)

0
@adrian-munteanuAMAdrian Munteanu
Foamea de adevăr, de lumină și de ce mai vrei tu ( ca să nu mai spun lucruri mari și să devin retoric ), nu se potolește cu rămășițele aruncate de la mesele mai marilor zilei ( de azi).
0