poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2004-05-23 | |
eu stau la polul nord și scriu aceste rânduri inutile
le vor citi bărbați nervoși sau poate fragede copile veți râde poate fără vlagă unde s-a dus acest nebun de înțelesuri fără noimă în versuri încercând să pun credeați că pinguinii sunt vii păsări care n-au zburat că poate zeul i-a închis în colonii cu cerul răsturnat se înmulțeau întruna peștii iar gheața ne era destulă ne luminau culori filtrate de prisme fără de măsură mă înveleau cu trupul lor cu sare mă frecau pe spate le povesteam de-apolodor de lumile întunecate de pinguinii mizerabili din centrul lumii fără gheață dar nu puteau gândi deșertul nici pinguini cu altă față am încercat să fac păpuși din sloiuri fără de cuvinte dar mă fixau cu ochii triști vedeau și ei că omul minte și încercau să mă alinte cu lacrimi reci de nord marin mă argintau cu puful lor să le fiu zeul-pinguin în jurul meu tăceau ca sfinții nu se mișcau și nu clipeau îmi încălzeau în ciocuri sânge din puii care nu strigau le prooroceam să se scufunde să nu mai iasă de sub apă dar nu credeau că munții albi se vor preface în băltoacă pe când dormeau mirați de ere eu i-am lăsat fără suflare schimbând o gheață care arde în flăcări albe de ninsoare azi stau pustiu în lumea rece în lumea de ființe goală și vă urăsc și mă urăsc și tac în versuri de ocară
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate