Despre autor
ASAdriana Marilena Stroilescu
@adriana-marilena-stroilescu
0 urmăritori
Nu sunt deât un punct în mijlocul universului, o mică parte din natură, un fel de pastel al pământului în care cineva a amestecat printre luturi și catifele griuri dintr-un cer de cenușă cu pulberi din zilele în care te dor ochii de atâta soare. Viața e cel mai frumos lucru ce mi-a fost dăruit de aceea am propriul meu rol de jucat și caut să-l descopăr și să-l umplu cât mai bine cu aptitudinile mele căci vreau să trăiesc în armonie cu mine și cu ceilalți, să-i tratez cu iubire, înțelegere și respect. Stiu că în fiecare om ca și în lemnul unui copac se poate ascunde o vioară Stradivarius, drept pentru care nu-mi voi arunca niciodată visele la gunoi și voi căuta cântecul în acea sonoritate compatibilă cu mine. Mă uit la păsările cerului, "ele nici nu seamănă nici nu seceră și nici nu strâng nimic în grânare" iar " crinii de pe câmp nici nu torc, nici nu țes", atunci de ce mi-aș face vreo grijă?!... Foarte important nu e ceea ce avem în buzunare, ci mai ales ceea ce ținem în inimă, pentru că și sufletul are nevoie de hrană! Imi plac lucrurile ușor atinse de frumos fiindcă așa cum spunea Baudelaire, ceea ce nu e puțin diform are aerul banal, de unde reiese că neregularitatea, adică neprevăzutul, surpriza, uimirea, sunt o parte esențială și caracteristică a frumuseții. Sunt fragilă ca și clarul de lună și puternică precum înaltul din munți, sunt transparentă ca un pârâu în care se oglindesc păstrăvii în jocul lor argintiu și alteori atât de opacă precum o fereastră cu storurile trase, sunt un amestec alcătuit din crâmpeie de răsărit și apus învârtind ades morile de vânt ale norilor, sunt noaptea plină de stele și spuma tuturor dimineților, sunt sarea și piperul, pelinul și mierea, sunt femeie, iar viața îmi curge prin sânge cu flori de cireș.
***
Je ne suis qu`un point au milieu de l`univers, une petite partie de la nature, le pastel de la terre et le miel du soleil. J`ai mon propre rôle à jouer et je cherche à le découvrir et remplir au mieux mon aptitude car je veux vivre dans l`harmonie avec moi meme et les autres, les traitant avec amour et respect. Rien n`est du au hazard dans ce monde parce que dans chaque homme se cache un violon Stradivarius, alors il ne faut pas jeter les reves a la poubelle, souvent, avant la beaute c`est le charme d`un sourire. Regardez les lys des champs comme ils poussent, ils ne peinent ni ne filent, alors pourquoi me faire des soucis… C`est pas important ce que nous avons dans les poches, mais c`est tres important ce que nous avons dans le coeur, l`ame aussi a besoin de nourriture. Je suis faible come le clair de la lune, je suis forte come le haut des montagnes, je suis fragile come une impression au soleil levant, je suis puissante come le vent qui fait tourner les moulins, je suis la nuit scintillante des etoiles et l`ecume de toutes les journees, je suis le sel et le poivre de l`univers, je suis femme, la vie coule dans mon sang avec le temps des cerises…
Vezi profilul
\" In asteptarea lui Godot \" de Becket este o piesa pe care nu numai ca am citit-o, dar am si jucat in ea, rolul lui Estragon. A fost prima piesa montata in Romania de regizorul Florin Fatulescu, cel care este acum stabilit si lucreaza la Los Angeles, cu importante reusite.
Evident ca mi-ai produs frumoase aduceri-aminte.
In textul tau cautarea cuiva fara nume, o nadejde a nostra inexprimabila, o speranta consumata pe tot parcursul vietii, este inlocuita de cupluri celebre din literatura si se intuieste ca ar fi vorba de o cautare senina, tihnita a iubirii. Toate acestea nu raman intangibile, iar finalul este chiar o modificare contemporana a mesajului din piesa ramasa de referinta pentru teatrul absurdului, vorbind de posibil si de certitudine.Imi e destul de greu sa vad apropieri ideatice intre textul lui Becket si poemul tau. Poate doar in iluzia noastra mereu prezenta, mereu cercetatoare.
As evita repetarea lui \" s-a descoperit \" in doua segmente ale poemului. Altfel acel flux de repetitii da senzatia de zbor, de explozie temperamentala, de galopare aidoma cailor lui Nichita pe care nimerit ii mentionezi.
Repara si \" sa-nvesmantam \" de la final care nu e bine scris.
Am sa-mi pun si eu sosete de dor, cand imi va fi frig sau cand voi mai trece sa-ti citesc poezia plina de un dinamism al constructiei.