Armonie in amurg
de Charles-Pierre Baudelaire(2004)
1 min lectură
Mediu
E vremea cand pe lujer, in seara ce se stinge,
Vibreaz-asemeni unei cadelniti orice floare;
Acum parfum si sunet de-a valma-ncep sa zboare,
Vals trist si moleseala ce farmeca si-nfrange!
Vibreaz-asemeni unei cadelniti orice floare;
Vioara ca un suflet pe care-l chinui plange;
Vals trist si moleseala ce farmeca si-nfrange!
Frumos si grav e cerul ca bolta din altare.
Vioara ca un suflet pe care-l chinui plange;
Un suflet bland pe care nimicnicia-l doare!
Frumos si grav e cerul ca bolta din altare;
Si soarele in zare s-a inecat in sange...
Un suflet bland pe care nimicnicia-l doare
Vestigii luminoase din vremi trecute strange!
Si soarele in zare s-a inecat in sange...
In mine amintirea-ti e-o lacra de odoare!