poem oarecare

Liviu, cred ca e bine, mai intai sa le imblanzesti, dupa care sa incerci sa le dezbraci si...sa va spalati, impreuna: ce te faci daca speli cuvintele, iar tu ramai plin de sensuri? :)

Silvia, îmblânzirea cuvintelor e o operațiune mai grea decât am crede. Poate doar spălatul împreună... dar ca să fiu sincer aș prefera altceva, sensurile se curăță foarte greu.

Liviu, pe cuvantul meu ca in poezia de fata suni exact ca un bun prieten, m-ai \'uns pe suflet\' cu versurile tale, iti multumesc!
Imi place tonul si cadenta...
D.D.

Dacă \"haznaua de idei\" mai are tot atît de multe pe cîte ai produs pînă acum, înseamnă că ești un poet extrem de bogat. Și ești.
Poemul ăsta îmi plăcu așa că amîn fuga.

Semnează:
Un cititor exaspera(n)t

Daniel, daca ti-ai dat cuvintul, cum sa nu te cred? Mersi de trecere

Jupp, bine ca nu ai fugit dar si daca ai fi facut-o cum te-as fi putut opri? Stii, spunea un coleg, scriitor: domnilor scriem, scriem...dar unde gasim un cititor?

In zilele mai albe ma vopseam cu catran,
Satul de-atatia ingeri morti prin literatura,
imi zmulgeam cate-un zambet si ti-l lipeam pe geam,
Si-apoi îmi rupeam chiar gura de la gura.
Ca sa stau mut. Langa tine. Mi-a placut gluma \"poem oarecare\". Uite semnez si eu pe aici in spiritul ei:
Un oarecine care alearga in cercuri.

Frumoasa replica ta, Claudiu. As zice chiar mai buna decit poezia. Cu stima,
Liviu

Liviu, ascuns pe după titlu-ți voit șters, neatrăgător, îți lansesi proiectile încărcate de sensuri. Parcă ai purta-o în spate chiar pe celebra Katiușa (arma rușilor, nu femeia).
Trebuie să avem răbdare cu cititorii. Răbdare și tutun. Ca la pescuit...

acest \"oarecare poem\" este si \"oarecum altfel\" pe aici pe unde se scriu multe dar parca prea putine se spun.

Doru, ai sesizat bine. Titlurile atrag cititorii. Daca as spune: \"baga-mi-as...\" in titlu probabil voi avea recordul de vizionari. Dar asta e important? cineva spunea ca scopul scuza mijloacele. Eu as zice ca are pe jumatate dreptate.

Titlu interesant. (Nu e nedrept ca poeziile cu titluri banale sa fie mai putin citite, din cauza titlului? Sa nu zic titluri banale, ci obisnuite.) Un poem oarecare mult mai interesant decat ce am citit un pic mai devreme sub un tiltu care promitea mult. Si inauntru, dezastru. Plus un comentariu de apreciere din partea cuiva.

Adriana, esti prea amabila. Dar ai si dreptate.

poemul asta e orice dar nu banal. e plin de sensuri, se poate citi in mai multe chei sau registre iar titlul este subtil-ironic. dupa cum se poate observa nu a fost trecut cu vederea, ba din contra

Eugen, mai uite o parare: periculos :) cineva mi-a sugerat sa nu-l public, imi fac singur rau. Eu i-am replicat ca cititorii de pe poezie.ro (cei care nu fug, desigur) au și simțul umorului și un grad de inteligență (q.i.) ridicat (cu unele mici exceptii, desigur. Așa că nu mi-e frică.

imi pare rau dar slaba poezie, cu mesaj, didacticista. despre partid nu scrii? :)

uite cum devine treaba domnu\' ion creion: nu mi/am propus să intru în istoria poeziei românești cu textul ăsta. Dar dacă vezi didacticism și morală acolo unde nu este, treaba dumitale. Sau te-ai simtit afectat? Scriu și despre partid, de ce n-aș scrie. Am auzit că plătesc bine. Eu am scris o dată și m-au dat afară de la ziar. Înseamnă că nu le-a plăcut poezia li s-o fi părut slabă, didacticistă și imorală. Ca și altora.

Nu am vrut sa va supar desi , recunosc mesajul scurt este egresiv. Nici nu imi revizuiesc observatiile. Dar sunt de acord si cu mesajul dumneavoastra. Literatura este , totusi, un domeniu pe care trebuie sa-l exploram cu seriozitate, responsabilitate, caruia trebuie sa-i intelegem evolutia. Asa cred, imi pare rau pentru experienta de la ziar, stiu cata mizerie si impostura este pe acolo...
Toate cele bune!

\"Literatura este , totusi, un domeniu pe care trebuie sa-l exploram cu seriozitate, responsabilitate\" - nu pot fi de acord cu afirmatia dumneavoastra. Literatura nu trebuie explorata decat asa cum vrem noi. Cu ghidusie sau cu seriozitate e totuna. Literatura e libertate, nu e domeniul \"incruntatilor\"

Raspunsul meu cred ca a fost pe masura comentariului dumneavoastra. Pina la urma prin dialog se rezolva toate, sau nu? Cred ca nu trebuie confundata (auto)ironia cu neseriozitatea.
Cu stima,
Anton

problema cu aceasta poezie e una de gradare si intensitate. din pacate suflul pamfletar nu se mentine indeajuns de acut si clacheaza la final.
ce ii reprosez este ca i-ar fi trebuit mai multa verva stilistica.sau mai multa subtilitate. insa e clar ca registrul in care e scris nu e al ironiei subtiri ci unul de forta. de fapt ceea ce ii lipseste e inventivitatea, caci forta are, dar poate cam bruta.(dar ca impact direct pe care probabil il vrea, nu e rau)
insa \"refulari\", \"flecareala\", \"maculatura\" sunt lucruri pe care le-am tot auzit, poate trebuiau antrenate in niste imagini care sa potenteze sfichiuirea limbii polemice.
si daca poemul rezista totusi pana spre final, ca nivel al combativitatii, sfarsitul e complet secatuit, din pacate, inexpresiv:\"ne fug toti cititorii\".adica aici unde ultimele randuri trebuiau sa cada tare de tot, finisul e neinteresant, flasc.
cand scrii un pamflet in care introduci cuvinte \'hard\" precum hazna, ne asteptam ca si finalul sa vina cel putin la fel de puternic.
mi-a placut cadenta amintind de Eminescu :\"Si aceasta ciuma-n lume, Si aceste creaturi\", dar tocmai un alt fel de:\"Si in doua temniti large/Cu de-a sila sa-i aduni/Sa dai foc la puscarie/Si la casa de nebuni\" ii trebuia la urma, la o aceeasi cota a intensitatii polemice.
din pacate finalul e, fie-mi iertata expresia, \"lesinat\".

Ștefana, în ce privește cadența cred că te înșeli. Cu privire la ultima strofă chiar ai dreptate, nici eu nu sînt mulțumit. O voi schimba, aveam deja altă variantă în mînecă, sper să fie mai bună . Dacă nu, modificăm iar, doar e atelier aici, sau nu?

Liviu, putem totusi, macar in comentariu, sa vedem si varianta initiala?
Nu imi mai amintesc exact cum era dar parca atunci mi-a placut mai mult decit cea curenta.

iar prin această grea maculatură
ițesc timid poeme iluzorii
și încă ne mirăm că din
așa literatură
ne fug exasperați toți cititorii

Jupp, asta era strofa a 3-a în prima variantă