Poezie
Amnezie
(\"totul pe roșu\")
1 min lectură·
Mediu
Uitasem să îmi amintesc.
Vincent picta pe atunci o floare oarecare
din când în când îmi spunea Theo eu nu îi răspundeam
vorbeam dinafară înăuntru ca la o vânătoare de iepuri
el îmi spunea că va fi celebru eu povesteam despre
inventam un când el îmi desena din vârful degetelor unde
cu toate că eram atât de fericiți acolo
eu primeam scrisori fără nici o veste
de aceea seara îmi povesteam ce făcusem peste zi
iar noaptea băteam în cuie ferestrele
de frica liniștii ce mi se strecura în palme
ca un câine roșcat la picioarele patului
în care doarme singură o pijama lucioasă neagră
ce a învățat să respire sub apă odată cu mine
ochii orbului au învățat să plângă cu mâinile
îl putem considera vindecat
eu aș vrea să mă numesc uneori Lazăr
să pot să spun clar \"rien ne va plus\"
să mă trag uneori de mânecă pe trotuarul celălalt.
Îmi amintesc. Uitasem.
095.055
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Radu Tudor Ciornei
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 156
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 20
- Actualizat
Cum sa citezi
Radu Tudor Ciornei. “Amnezie.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/radu-tudor-ciornei/poezie/61068/amnezieComentarii (9)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
KL
o experienta placuta foarte, textul tau. finalul nici nu putea fi altfel, daca ne uitam la primul vers. nu exista nimic care sa ma deranjeze, toate sunt puse exact unde ar trebui sa fie.
0
Distincție acordată
Steluta. Pentru primul si ultimul vers. A, si...uitasem...pentru Theo si Lazar dar si pentru mainile orbului si cuiele din ferestre.
0
Un poem în stil Nexus, bine scris, în care urmatoarele versuri sunt de o sensibilitate aparte si sustin, cred eu, întreg universul creat aici:
\"eu primeam scrisori fara nici o veste
de aceea seara îmi povesteam ce facusem peste zi
iar noaptea bateam în cuie ferestrele
de frica linistii\"
Pentru aceste versuri primeste o steluta si din partea mea, chiar daca nu se vede, e din suflet, felicitari!
\"eu primeam scrisori fara nici o veste
de aceea seara îmi povesteam ce facusem peste zi
iar noaptea bateam în cuie ferestrele
de frica linistii\"
Pentru aceste versuri primeste o steluta si din partea mea, chiar daca nu se vede, e din suflet, felicitari!
0
\"ochii orbului au învățat să plângă cu mâinile / îl putem considera vindecat\"...Am \"vazut\" in aceasta expresie personajul liric al textelor mele, care e un Zahei Orbu al lui Voiculescu si...te invidiez frumos, cu invidie alba, pentru ca \"i-ai gaisit\" o atat de emotionanta solutie de \"videcare\"!
In rest, eu gandesc simplist: noi uitam exact ceea ce trebuie sa uitam, numai ca nu noi suntem acei, care sa avem puterea de a selecta - din contextul vietii noastre - timpul in care sa se produca uitarea...
Te consider mare artist, ti-am mai spus si mentionez ca raman una dintre cititoarele tale fidele, chiar daca nu comentez ce scrii (lucru stiut pe site: nu am cuvinte!)
In rest, eu gandesc simplist: noi uitam exact ceea ce trebuie sa uitam, numai ca nu noi suntem acei, care sa avem puterea de a selecta - din contextul vietii noastre - timpul in care sa se produca uitarea...
Te consider mare artist, ti-am mai spus si mentionez ca raman una dintre cititoarele tale fidele, chiar daca nu comentez ce scrii (lucru stiut pe site: nu am cuvinte!)
0
Theo, nu mi-o lua în nume de rău, dar ține urechea asta, pe care ți-o întind din respect și fraternitate: nici mie nu-mi prea plac zgomotele, d\'aia-mi țin urechile în plic și, când vine cineva ca ș\'un frate îi dau o ureche \"la plic\"
0
Geta, multumesc , mai bine mai tirziu decit prea devreme, nu ?
Cerul e plin de stele, Vincent a plecat , oare unde se duce pe frigul asta ?
Multumesc pentru ureche poate ca asa am sa aud mai bine ca lupul din poveste. Eu mereu trebuiesc tras de mineca dar nu din cauza ca nu aud ci ca nu imi vine sa cred ca aud.
Prietene Liviu noi avem o parola. Iti pastrez ceva din sticla de Smirnoff, nu de alta dar miine ma duc la oarece munci.
Gabriela, de la tine semnul tau e ca de pe camera aceea video care prin bunavointa lui MYx (oops reclama ) ma duce din cind in cind in Piata Unirii unde stau porumbeii mei.
Eugen, sa ne auzim de bine. Sau numai sa ne auzim ca rau nu cred cafacem vreodata noi poetii astia.
Cerul e plin de stele, Vincent a plecat , oare unde se duce pe frigul asta ?
Multumesc pentru ureche poate ca asa am sa aud mai bine ca lupul din poveste. Eu mereu trebuiesc tras de mineca dar nu din cauza ca nu aud ci ca nu imi vine sa cred ca aud.
Prietene Liviu noi avem o parola. Iti pastrez ceva din sticla de Smirnoff, nu de alta dar miine ma duc la oarece munci.
Gabriela, de la tine semnul tau e ca de pe camera aceea video care prin bunavointa lui MYx (oops reclama ) ma duce din cind in cind in Piata Unirii unde stau porumbeii mei.
Eugen, sa ne auzim de bine. Sau numai sa ne auzim ca rau nu cred cafacem vreodata noi poetii astia.
0
Am facut o mare nedreptate. Am uitat-o pe Silvia.
Si vreau sa ii multumesc acum, retroactiv si anticipat.
Zahei vede. Zahei simte.
Un munte de sare si o eterna puscarie
dar vede.
Putini insa stiu ca el vede.
Si vreau sa ii multumesc acum, retroactiv si anticipat.
Zahei vede. Zahei simte.
Un munte de sare si o eterna puscarie
dar vede.
Putini insa stiu ca el vede.
0

Cuvinte care se leaga firesc intr-un fir care te tine de tine insuti.
Mi-a placut, sincer, foarte mult. M-am simtit cumva in interiorul unei piramide de unde nu vedeam decat palid, lumina. Era ca si cum uitasem sa o zaresc.
Iti multumesc pentru lectura, Nexus.