Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

Polul arctic cunoscut

1 min lectură·
Mediu
Instantanee din jurnalul poetei somnambule surprinsa de marinimie in lunga ei calatorie spre polul arctic cunoscut
\"Ne-au dat drumul din varful muntelui,
inghesuiti intr-o saniuta din lemn putred,
fiecare pe locul lui, dardaind,
fara conductor, fara semne distincte, fara harti,
un ghem de fiinte lipite
doar cu numele noastre tatuate pe crestet.
Purtam aceeasi palarie de paie,
roasa, tocita sub copitele cailor zurbagii,
camasa tesuta in fuga, in sala de asteptare,
si-acum cadem la vale,
gerul imi rasucea sangele, plasticandu-l,
mi-am ascuns sub brat,
podurile orasului meu si cheile cainelui
care se crezuse stapan pe toate,
in tinuturile unde vom ajunge,
totul are nevoie de un nou inceput,
de cand am inceput sa-ti scriu,
ciobind lemnul saniutei in ritm de vals,
a inceput sa ninga.
Toti avem rani,
fulgii se zdrobesc in sangele meu
ca de un perete de ceara,
Ninsoarea asta nu ne mai iarta.
E pentru prima data cand accept
existenta alunecarii noastre
repetate.\"
025.933
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
156
Citire
1 min
Versuri
27
Actualizat

Cum sa citezi

Pop Serban Rares. “Polul arctic cunoscut.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/pop-serban-rares/poezie/56185/polul-arctic-cunoscut

Comentarii (2)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@silvia-caloianuSCsilvia caloianu
Nu am atatea \"stele\" cu voia acestui site, cate merita scrisul tau! Revelator!!! Acum stiu despre ce va fi urmatorul meu poem! DA! :)
0
@ioana-negoescuINioana negoescu
In fiecare zi caut un POEM.Azi l-am gasit aici, in timp ce calatoream spre un pol necunoscut, banuit doar.
Imi aminteste de mesajele in sticla,care fara sa ne mai ceara ajutor, ne reamintesc ca destinele aluneca in voie \"fara conductor,fara semne distincte, fara harti\" si ca \"in tinuturile unde vom ajunge, totul are nevoie de un nou inceput\".
...si mai vreau sa-ti spun:\"toti avem rani[...]Ninsoarea asta nu ne mai iarta\".
Ai un fir rosu in acest poem care inseamna esenta unui destin sau chiar a Destinului, pe care intr-o zi , fara nici un motiv, l-am putea accepta \"E pentru prima data cand accept/existenta alunecarii noastre/repetate\".
Te rog sa ma ierti ca ti-am ciopartit poemul; e superb; ma duc sa-l recitesc.
0