Poezie
(S-a) Ars Poetica
Doua sonete ( back to back)
1 min lectură·
Mediu
Lui G.Bacovia
1.
(i.e.n)
De mult eu ți-am citit durerea
Transcrisă-n versuri funerare.
Eram atât de mic. Tu, mare.
Născută-n van mi-era părerea.
Prin Parc, vagi Gări sau Abatoare,
Ftizic, rebalansând puterea,
O \"așteptai\" ca pe averea
Ce-ți moare-n mâini de desfătare.
Punând drept acrobați \"actorii\"
-Luminescente criptogame-
Pe socluri de complicitate,
Cu plumb pe ceruri iluzorii
Trasai înfiorate drame...
Ieri nu, dar azi îți dau dreptate!
*
2
( e.n.)
Pe unde ești acum, Maestre,
Să vezi cum s-au prăsit bufonii,
Descălecați, fără buiestre,
Ca-n Eminescu, epigonii?
Din spații vagi sau școli terestre,
Infometați, ca harpagonii,
Te sfâșie, târând căpestre,
Când ei de-abia-ș’ trag pantalonii.
Cu simțurile decodate
-Reminescență cuaternară-
Deliberând frivolitate,
Stilistic, tot ce-i scris, omoară!
Maestre, de le dau dreptate,
Tu vei muri a doua oară!
P.S. Propunere de sinucidere:
Hei, e cineva pe acolo?!
Exista vreo parere?
Astept!
053.898
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Adrian Erbiceanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 142
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 38
- Actualizat
Cum sa citezi
Adrian Erbiceanu. “(S-a) Ars Poetica.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/adrian-erbiceanu/poezie/55417/s-a-ars-poeticaComentarii (5)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
versificati elegant
mi-au placut mult sonetele!
mi-au placut mult sonetele!
0
Pentru Paul Bogdan
Raspuns la: \" + admirare \"
Te-am \"sinucis\" si uite-mi cer iertare!
N-am prevazut ca versu-mi o sa fie
O poarta cu \"destine\" funerare
Ci-un drum deschis spre-o \"noua\" poezie.
Imi pare, numai, rau, ca din eroare,
Te-am fost atins cu inocente stihuri;
Dar dac\'-ai afirmat ca te mai doare,
Esti viu, si-n rest mai toate sunt nimicuri!...
Impleticit, prin fusele orare,
Maestrul mi-a trimis un \"corb\" sa-mi spuna
Cum gluma ta, chiar daca-i spusa tare,
E-o gluma cu talent, si este buna!
A.Erbiceanu
Raspuns la: \" + admirare \"
Te-am \"sinucis\" si uite-mi cer iertare!
N-am prevazut ca versu-mi o sa fie
O poarta cu \"destine\" funerare
Ci-un drum deschis spre-o \"noua\" poezie.
Imi pare, numai, rau, ca din eroare,
Te-am fost atins cu inocente stihuri;
Dar dac\'-ai afirmat ca te mai doare,
Esti viu, si-n rest mai toate sunt nimicuri!...
Impleticit, prin fusele orare,
Maestrul mi-a trimis un \"corb\" sa-mi spuna
Cum gluma ta, chiar daca-i spusa tare,
E-o gluma cu talent, si este buna!
A.Erbiceanu
0
Lui Catalin Popescu
\"Sonetele\" nu le-am publicat ca sa fie \"publicate\", ci ca sa
incurajez o dezbatere. Ori ce replica este bine venita. Incearca !
A.Erbiceanu
\"Sonetele\" nu le-am publicat ca sa fie \"publicate\", ci ca sa
incurajez o dezbatere. Ori ce replica este bine venita. Incearca !
A.Erbiceanu
0
eu nu gandesc momentan in versuri
dar am desprins multime de subintelesuri
si drept urmare o sa incerc
pe viitor sa le aplic concret
dar am desprins multime de subintelesuri
si drept urmare o sa incerc
pe viitor sa le aplic concret
0

Și-ți spun maestre că mă doare,
Post-mortem, și din mari nimicuri,
Mă-nchin adânc măriei tale.
Din banca mea cu iz ilustru
Ce n-am tocit-o pe sub coate
C-un epitaf scris cam lacustru
Îți spun că am căzut pe spate.
Ca o morală ce sfințește gluma
Îți spun, confrate, cu o voce tare
Că se întâmplă des ca lumea
Să tacă, mută, doar din admirare.