fir\'am fi fiind cu totii

Uite ca si un blestem poate fi frumos. Mi-au placut si forma in care l-ai turnat, si imaginile, din care citez doar:

\"pomilor despaduriti
penelor despasarite
pietrelor dezmarmurite\"

\"ploi sfioase
dezbracate pan\' la oase\"


\"fir\'as fi si eu sa fiu
calaret pe-un cal neviu\"

\"sa sparg valurilor unda
si clepsidrelor secunda \"

Si finalul, pe care il blestemam cu totii.

Fara comentarii de prisos, am de spus doar:e frumos !!!

O poezie puternică, cu nerv și metaforă deosebită.
\"Fir-ai fi\" probabil este un regionalism de aceea nu insist pentru forma corectă:
Fir-ai tu să fii
Fir-ați voi firoși să fiți
Fir-aș eu și eu să fiu
Fir-am noi fiind cu toții.

citesc o data si ma minunez fir\'as eu sa fiu de zmau

Fir-ai tu să fii, măi Nic!:)
Mi-a amintit de profesorul meu de matematică poezia ta! Când îl scoteam din sărite, așa-mi zicea. Cred că a venit cu regionalismul ăsta de-acasa.:))Nu prea înțelegeam ce voia să exprime mânia lui.
Acum înțeleg că se mânia din dragoste.:)

Hai sa fim si sa iubim
Hai sa zbor inspre preaplin,
Hai sa slove sugubete
Hai sa zambetul pe fete,
Hai sa sufletul deschisul
Hai sa-n brate paradisul,
Hai sa fim si sa dorim
Hai sa suflet ingerim,
Hai te pup cu-n fir de nai,
Hai sa ne-n-talnim in rai!

Se da ingerul fuior, suflet zambet prin fior...