Poezie
...
1 min lectură·
Mediu
Stă moartea în om
ca o pasăre cu capul sub aripă,
prefăcîndu-se adormită.
Doamne,
e împotriva firii mele să mor,
să mă întorc
în locul gol al mării de la început
unde se mișcă nisipurile, încet și înșelător,
aidoma unor femei tinere noaptea...
Mai lasă-mi, Doamne, clipa,
nu mi-o lua. N-am ce să îți dau în schimb.
Eu sunt nimic. În afara mea e totul…
033.292
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Costel Stancu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 65
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 12
- Actualizat
Cum sa citezi
Costel Stancu. “....” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/costel-stancu/poezie/219295/textComentarii (3)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
RH\"M-ai\", din versul 10, se scrie \"Mai\", domnule. \"N-am ce îți dau în schimb\", penultimul vers, ai pierdut pe drum un \"să\". aș renunța la versul 3 definitiv, strică explicitând bunătate de idee
0
CSMulțumesc pentru lectură și corectare, domnule Huluban. Știți, e vremea vinului, vineri seara...Restul se subînțelege. Cu respect.
0
crud si amagitor
mai lasa-mi te rog
jocul razelor lichide
pe nisipuri albastrii
intr-o femeie morgana
ca oceanele visatoare
mai lasa-mi caderea
si inclinarea tristetii
pret de o vesnicie
si apoi
nimic nu-ti mai cer