Poezie
Și ție îți arde de versuri?
1 min lectură·
Mediu
Peste frunțile noastre stropite în carne
Ninge din zenit cu organe de îngeri,
Un peisaj răvășit de alb încins
Unge balamalele vieții, sprijinită în baston...
Și ție îți arde de versuri?
Plescăie pământul pofticios la oamenii
Ațoși, rămași printre măsele...
Dintre bulgării de tartru cu o scobitoare, în
Formă de cruce, smulge frajuri
De țesut străveziu și greu mirositor...
Și ție îți arde de versuri?
Ghețarii se topesc lăsând pridvorul
Antarticii să ia soare...
Adam și Eva, dezmorțiți, scapă din mână
Mărul mușcat dintr-o parte...
Aplecatul tău umăr are gust de portocale
Și-i rece, iubito...că mi-au crăpat buzele...
Și ție îți arde de versuri?
(22-iun-2002)
053.205
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Emil Tudorache
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 105
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 19
- Actualizat
Cum sa citezi
Emil Tudorache. “Și ție îți arde de versuri?.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/emil-tudorache/poezie/21596/si-tie-iti-arde-de-versuriComentarii (5)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
NR
Pacat... Sincer iti spun! Acest text merita premiat... Foarte bun... Probabil pentru ca ai abordat anumite motive ce'mi plac foarte mult... Este bine gandit si bine scris... Felicitari! Asa da...
0
ETMersi pentru comentarii!Xilef, Enjoy, dex2K...Dumnezeu a ascutat rugile voastre ca a dat un soare la mine pe balcon de nu mai pot sa inchid ochii nici o secunda! :)
Pe curand!
Pe curand!
0
NR
Poate... in universul lirei tale, draga emilio, am observat ceva ce multi de pe acest site nu au: demnitate... Nu ai acceptat nici un compromis! Super poezie! Inca odata!
0
(deși e cam frig pentru iunie, la tine)