Anatomia și Fiziologia Iubirii

eu văd indexul ca pe un fel de axis mundi. Despre genunchi nu știu ce să spun, eu am avut probleme cu \"meschinul\"

am nevoie de o opinie sincera la textul asta. daca ti se pare prost, il scot.

Aș scurta primele două strofe, a doua are un final foarte bun, dar pînă la el...

sa scot textul? sa las finalul de la a doua? lamureste-ma!

Nu, drăguță :) poate doar să scurtezi primele două strofe. Dar asta este părerea mea, poate am văzut greșit.

ioana, cursului tău de anatomia și fiziologia iubirii îi lipsește un element central, care, în mod tradițional, înlocuiește cu succes limba și indexul. în jocurile erotice, are un rol al lui bine determinat...

mi-a plăcut un efect anume, citind simțeam o greutate și o zbatere de a scăpa de sub ea, apoi finalul m-a ridicat ca pe o pasăre, mai întâi doar un genunchi, apoi conștientizarea că sunt ușoară, apoi descoperirea formei posibile de pasăre și zbîrrr .......

\"centralizarea\" inca face parte din limba de lemn, tudor. acum s-a dat pamantul la apropitari si fiecare isi lucreaza cu sarg (sau nu) parcela lui de pe margine. plus ca la periferie inspiri si aer curat, adica nu e atata poluare...
tudor, vreau sa intru in poem sa-l mai scutur. cam pe unde?

cornelia, ma bucur ca a iesit finalul. era important sa creeze impresia de usor si ridicare. initial, as fi vrut sa pun calacaiul primul, dar simbolul lui mi s-a parut prea putin conotativ in contextul intregului. am incercat sa gasesc o rezolvare fiecarei teme, la fiecare strofa in parte. nu stiu daca am reusit. fiecare are problematica diferita.

o varianta din prima parte:

[index]

acest deget umed
parcă el ar fi înțelesul
îl pătrunzi în cetate
direct prin zid
indică tot ce e de indicat
se lățește ca un perete de canion
la temelia lumii
acest deget arătător
zidit în mine

[călcâiul]

mi-am bătut tocul in coada toporului
crescuse piele groasă și ventuze
ca la lipitorile înfometate

beton armat a devenit călcâiul meu
nimic nu-l mai strivește
nimic nu îl mai pierde
îl gâdilă doar limba ta

[potcoava]

am omorât și cai pentru măcar
o potcoavă norocoasă
în care să-l îmbrac la fiecare luptă
i-am retezat împuns ciuntit înțepat
sa alerge sa bata sa învinga


ține o colorat litere aproape
descifreaza paragrafele
citeaza din memorie
ia temperatura coincidențelor
la fiecare fiecare filă
ia nuanțele și tentele
un portativ reinventat
prin el insusi

aceeași pofta pentru gustul pieirii
sărat dulce amar etc ca fe mg he se etc
amestecate special
în papila lui
incandescent

istoria comună a unui sentiment
prin care lingem împreună aceeași experiență
învațati cu reflexele condiționate
cu saliva
cu fiecare îngenunchiere.

[genunchiul]

te doare l-am întrebat cum stai așa
cu rotula strivită pe linoleum
la marginea patului
mă doare și rabd
greutatea
fredonez
“solomon resurrection”
între oasele goale
de pasăre.

fair enough... o sa ma gandesc :)
oricum am o foarfeca mare de tot.
ma bucur ca intram intr-o oarecare normalitate politico-literara!

multumesc tuturor si mai astept opinii.

aș renunța la acele enumerări, explicitări care îmi dau senzația de aglomerare, de redundanță...deci mai scutură-l de la cap spre coadă (ca intensitate vorbesc)în ordinea asta:index, călcîiul, limba.

Nu`s de ce, poate dipt`ce tomna`amu am sorbalit un ceai verde japonez Sencha taninic si escitant, tratatul tau fiziopoetic ma amuza teribil, in loc sa ma curenteze cu \"dulcii fiori\" pe care ii asteptam cand am dat click cu mana tremuranda pe linkul tau, atras de feromonii expusi in titlu.

\"indexul tău umed/
în lumea mea strâmtă și înaltă/
cu scară în spirală creneluri\"

Metoda de inaintare in spirala pe scara este excelenta, are randament 100% pentru ambele tabere combatante.

Dar stiu un prieten care se lauda ca scrie litere in timp ce asediaza crenelu`, pentru ca il ajuta sa se detaseze.
Scria asta tot felul de bazaconii, de pilda cuvinte ciudate ca \"strand\" (pentru ca are cele mai multe consoane la o singura vocala), sau \"desaga\" (pentru ca e singurul de gen neutru care are singularul in \"o\", nu in \"un\" ca restu`, iar de rivalul sau \"capsuna\" nu era prea sigur dupa noul DOOM.
Intr-o vreme se apucase sa scrie un roman, dar nu stiu la ce capitol o fi ajuns.

Poate tehnica asta scriitoriceasca o invata si individul tau, de care marturisesti inocenta ca \"descifreaza o carte de colorat litere/ atât de aproape o tine\".

E tare barbaru`, pretinde ca invata coloratul, dar se reinventeaza mereu (altfel cum ar putea sa asedieze la infinit o cetate deja cucerita de N ori? ar lua-a razna dupa 2 ani).

\"incubator/ camera mortuara\"

Asa e. Incubator pentru fericitul supravietuitor, cavou pentru restu` armatei speciale de mascati agili si antrenati, care asediaza turnul cu milioane de clone, navalind mai dihai ca fluviul Yangtze in cele trei defilee (trei, Doamne, si-exact trei) la Stirile cu Inundatii Internationale de Toamna de pe B1TV.

Obiectia mea este ca prea e totul transparent.
Prea ne dai totul mura in gura.

De pilda:
\"mi-am batut tocul drept în el sa îl învat cu sulita\"
\"lingem împreuna aceeasi experienta/ dintre coapsele lumii\"
\"ma dori si rabd pentru puterea ta de apasare/ greutatea\".

Experienta asta nu ma satisface.
E drept ca sunt si greu de satisfacut.
Mai ales cand vine vorba de tratate ale anatomiei poetice sunt foarte mofturos.

Trebuie sa ne surprinzi cu niste tropi cu adevarat insoliti, daca pretinzi sa scrii poemul \"Fiziologia Iubirii\".

Daca la inceputul secolului XX, damele faceau plaja zidite pudic in niste costume de baie sexy cu guleras la gat si volanase la glezna, azi traim intr-o epoca in care toate perversiunile posibile s-au catalogat si au primit numar de inventar.

Mai ales ca dupa 15 de practica intri in rutina, si nu te mai socheaza nimic din ceea ce tine de acel act liric atat de monoton-repetitiv, again and again and again.

Dar tu poti sa vii cu niste tropi inediti, o stim cu totii.
Doar de aceea te cheama si Ioana, si Grigore, si esti unica, macar in privinta acestei andronigizari exceptionale, prin care esti capabila sa sesizezi subtilitatile ambelor genuri.
Uimeste-ne!

voi tunde mult si voi indrepta buclele. imi mai scria cineva azi ca va trebui sa-mi tin in frau imaginatia...
anghel, nu s-a dorit o erotica. de aceea cu are decat pozitiile de baza. apreciez efortul de patrundere si modul cum te misti in interiorul enuntului.