Poezie
blues with a feeling
din volumul black job
1 min lectură·
Mediu
mai leagă-ti o zi de gât
încă o noapte
ești nebun omule
hai lasă dictatorii
manualul de istorie
cu mine la un jeam beam
la un jimi hendrix
lasă mâinile să fie crengi nu rădăcini
și pușca descărcată
dă-o-n mă-sa de privatizare
dă-o-n mă-sa mea de globalizare
nu e niciun tab pe stradă în seara asta
niciun tanc nu se plimbă prin junglă
nimeni n-a aparat nimic
toți au murit proști
pe frontul dintre petrol și un vis rock\'n\'roll
iar biblioteca asta e plină de coperți prăfuite
semnate de idoli mahmuri
care dansează blues prin sângele meu
moartea nu va veni să-ți spună
că te înțelege
0117774
0

Spun aparent, fiindca RA ne indeamna la trairea la capatul mainilor-crengi si nu a mainilor-radacini.
Sunt de acord cu domnul Firica, este un anumit gen de superficialitate, dar imi pare acea superficialitate delicioasa a tineretii, care totusi spune ceva, in cazul de fata sunt etalate parerile si sentimentele autorului cu privire la jungla in care traim, jungla ce parca ne-a crescut din trupuri, tuturor deodata.
Din punct de vedere poetic, mi se par bune urmatoarele :
“lasă mâinile să fie crengi nu rădăcini
și pușca descărcată”
“nimeni n-a aparat nimic toți au murit proști
pe frontul dintre petrol și un vis rock\'n\'roll „
„iar biblioteca asta e plină de coperți prăfuite
semnate de idoli mahmuri
care dansează blues prin sângele meu”
Poate, totusi, putea fi gasit un titlu mai bun, sunt nitel satul de engleza.
DAn