Sari la conținutul principal
Poezie.ro

Opriti aceasta frunza

de Adrian Păunescu(2002)

1 min lectură

Mediu
Atunci cand cade frunza pornita sa rastoarne
Intreaga roata a lumii si fiecare pom
O simt ca mi se rupe din sange si din carne
Si mi se face mila de lume si de om.
Si mi se face mila de mine si de tine
Si frunza care cade ma-nebuneste iar
Si –apoi de-atatea lacrimi imi e putin mai bine
Si mi se desfrunzeste pe trup un calendar.
Si nu se mai intampla nimic din cele sfinte
Doar frunza care cade in dulce hodoronc
Si nu mai am putere si nu mai am cuvinte
Si fiecare fibra rasuna ca un gong.
Opriti pe creanga frunza , destul cu-atata toamna ,
Destul cu-atata ceata si oameni neciteti
Opriti aceasta frunza de foc ce ma condamna
Sa stiu masura scurtei mele vieti.
____
„Manifest pentru mileniul trei”, vol II, ed. Eminescu, Bucuresti, 1986

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
An
Cuvinte
141
Citire
1 min
Versuri
18
Actualizat

Cum sa citezi

Adrian Păunescu. “Opriti aceasta frunza.” Clasici, Poezie.ro, https://poezie.ro/clasici/adrian-paunescu/poezie/opriti-aceasta-frunza

Intrebari frecvente

Comentarii (2)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@relu-rajniRRRelu Rajni
dati ordin sa infloreasca magnolia
0
@horatiu-stroiHShoratiu stroi
Manifest pentru mileniul trei”, vol II, ed. Eminescu, Bucuresti, 1986
ei.. nu mai spune..
aceasta poezie ii apartine lui Daniela Dragan care era la in clasa a 10 a atunci cand a scris-o intr-un liceu din judetul Dambovita. mi-ar fi rusine sa fur o asemena poezie si sa o scriu chiar fara diacritice...
rusine rusine rusine !
0