Poemul meu de astăzi

ai vrut să bagi într-o biată zi o veșnicie de om. sper ca diseară să nu-ți crape lumina sub asfințit.

Imperfect pentru că, puțin în grabă, ai înghesuit într-o respirație tot ce ai găsit la îndemână pentru a obține o zi plină. Și de aceea ai schilodit puțin imaginația cu niște cuvinte prea palide pentru splendoarea întregului (dezlănțuie foetusul neconceput/fenomen atmosferic cu descărcări electrice în cuvinte/somnambulii coboară de pe acoperiș/senzația de animal coprofag (trimiti putin la dictionar) - și cam atât)
Spre mâine voi lăsa restul să-l degust pe îndelete.

Un om încântat de un alt om. Sigur o să-ți mai ies în cale, poate poimâine. Căci azi ești prea ocupată.

foarte multe verbe de acțiune
corectează \"vospit părul\"
\"o filosofie zderențuită\"

Valentin,
Am făcut câteva modificări, acolo unde ai sugerat ca e mai palid. sper ca după-amiază să mai revăd, acum ai dreptate sunt ocupată cu nuferii galbeni.
Alice,
Am corectat, în babilonia asta era de așteptat:)
mcm

un text amplu condensat, imagini generoase bine asociate, un text foarte apropiat mie, excelent

greoi de digerat, prea multe imagini indesate parca intr-un sac. is fi putut reda tensiunea si intr-o forma mai aerisita, lasand loc de suspans intre idei. senzatia de neputinta poate fi redata si prin taieturi mari, grele - in loc de zgarieturi mici.
ar fi putut iesi cateva poeme de aici.
sfarsitul e puternic insa, rezonant - ultimele 3 versuri.
nici titlul nu e potrivit.
o sa ma mai opresc si la altele.

sorin,
din mine sare un delfin, astăzi în poemul tău din tine sar pești, mă bucur că inspirația curge.
veronica,
așa este, puteam să fac mai multe poeme, chiar am să mai reiau idei și să le transpun.
mcm

multitudinea și complexitatea metaforele descriu universul poetic al autoarei îmbinând iubirea cu_creația și mitologia cu prezentul. discursul poetic e amplu, e o stare de reverie complexă, o stare de grație atotcuprinzătoare, detaliile sunt atent ordonate și aranjate pentru a stimula apetitul cititorului pentru poezie.

aleg la întâmplare un pasaj

e ca și cum m-ai lega de un copac/ aș deveni temnița lui
s-ar refugia în mine/ cu tot cu păsări
printre grilaje i-aș spune/ nu-ți uita pardesiul/ azi plouă
construim un altfel de turn babel/ fără balustradă
unde limbile pământului sunt verzi

imaginea unui turn babel fără balustradă de protecție care se înaltă spre cer în care locatarii lui vorbesc toate limbile pământului atenți la hăul de sub picioarele lor mi se pare memorabilă. iar apoi specificația că limbile sunt verzi e bine aleasă, e o senzație de supranatural

p.s. Vezi că te acuză Potra că mă plagiezi în subsolul poemului meu ”t3”

extrem de amical

cred că m-ai tachinat puțin cu titlul comentariului tău, mi-ar fi plăcut să nu fie la întâmplare versurile selecționate, turnul babel e în fiecare dintre noi. în altă ordine de idei, potra pesemene că e într-o mare plictiseală pe rolit dacă a venit să se bage în seamă cu vedetele:):)aici, poate așa îi mai cresc acțiunile; deci, nu mă obosesc să-i răspund. mulțumesc oricum că m-ai pus în temă.
mcm