Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

Orient Expressul pleacă fără tine astăzi

de parcă ar fi septembrie iar

2 min lectură·
Mediu
în dreptul ușii
dai jos rucsacul
faci 2 pași înainte
apoi te oprești
cauți cheia
banii
ochelarii de soare
totul e la locul potrivit
tu nu
astăzi Orient Expressul pleacă fără tine

mai bine stai în dreptul ferestrei deschise și taci
în Place Pigale oamenii sunt singuri sunt
foarte singuri

să facem jocurile
în Drumul Taberei oamenii nu sunt singuri nu sunt
foarte singuri

iată
pentru nopțile celor triști pentru diminețile înecate în fum
pentru muzicanții cu lacrimi de glicerină
viața-bec incandescent de 1000 de wați
poate începe cu o înmormântare de lux

unii cu teamă alții cu sfială(fiecare după puterile lui)
strigă
și paginile albe devin tot mai albe
și cine să mai știe dacă lumea e doar un tren idiot
sau e doar o mulțime de amănunte enervante
aruncate în debaraua de la care păstrezi o cheie
pentru orice eventualitate

să fim triști deci și în continuă așteptare
nu se știe niciodată cum și când
vom închide fereastra ne vom urca în Orient Express
ne vom înveli în ceață
și cu recunoscută și plictisitoare prietenie îi vom povesti drumului
despre
nopțile celor triști
sau
despre muzicanții cu lacrimi de glicerină

până la urmă am fost generoși am dăruit tot ce aveam
nu ne-a mai rămas nimic
doar
viața-bec incandescent de 1000 de wați
în lipsă de altceva
e bună și asta
e a noastră o vom dărui și pe ea desigur cu prima ocazie
jocurile sunt făcute
vom avea parte de o înmormântare de lux
spre ea vom călători într-o zi cu Orient Expresul
vom bea din pahare înalte vinuri de chihlimbar
vom străluci tineri puternici înalți și fără prihană
de parcă
nimic nu s-ar fi întâmplat între timp


ascultă acest text în lectura autoarei
065.557
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
287
Citire
2 min
Versuri
52
Actualizat

Cum sa citezi

Dana Banu. “Orient Expressul pleacă fără tine astăzi.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/dana-banu/poezie/1834627/orient-expressul-pleaca-fara-tine-astazi

Comentarii (6)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@jkloungsuhJjkloungsuh
cred că e cel mai bun text citit de mine pe pagina ta în ultimul timp
textul e și așa prea lung
și mai cred ca ai câte ceva în plus
- să fim triști deci și în continuă așteptare și nu numai
ar fi fost mai potrivit un titlu mai simplu, de genul Orient Express, sau orice altceva care să nu arate încă din balcon ce e în casă
m-aș fi oprit la versul spre ea vom călători într-o zi cu Orient Expresul
chihlimbarul nu mi-a plăcut și nici nu-mi va plăcea vreodată, poate că eram obligat înainte să scriu poezii/texte folosind cuvântul ăsta
după un cut ușor ar ieși un text și mai bun
desigur, e o părere
0
@dana-banuDBDana Banu
mulțumesc, Laur,

mă voi gândi la ce mi-ai scris aici

s-ar putea să ai dreptate


dana
0
Distincție acordată
@eugenia-reiterEREugenia Reiter
toate componentele tristeții tale sunt clare ca într-un inventar, le înșiri treptat. nimeni, dar nimeni nu le poate cunoaște mai bine decât le cunoști tu.

solitudinea (\"mai bine stai în dreptul ferestrei deschise și taci\")
nebunia (\"cine să mai știe dacă lumea e doar un tren idiot\")
imaginația ușor morbidă (\"să fim triști deci și în continuă așteptare nu se știe niciodată cum și când vom închide fereastra ne vom urca în Orient Express ne vom înveli în ceață\")
fixația în ideea de moarte(\"jocurile sunt făcute vom avea parte de o înmormântare de lux\")
intermitenta goană după fericire, liniște, cu un oarecare sadism deghizat(\"vom bea din pahare înalte vinuri de chihlimbar vom străluci tineri puternici înalți și fără prihană de parcă nimic nu s-ar fi întâmplat între timp\")

toate astea la un loc, ascunse mereu și mereu, cat mai asiduu, extenuarea și în sfârșit abandonul...

doar tu înțelegi acest adânc


chapeau bas!
0
@dana-banuDBDana Banu
extenuarea
Eugenia
oboseala cumplită

îți mulțumesc
pentru că
ești
aici
mereu aproape

dana
0
@carmen-sorescuCSCarmen Sorescu
Un text foarte bun, aproape ieșit din stilul obișnuit, doar ceața, fumul mai amintește. Poemul e scris până la capăt cu nerv, cu pixul adânc înfipt în foaia albă (sau dacă ai scris direct la computer cu degetele înfipte în documentul word). Comparația Pigalle-Drumul Taberei inedită, de ce oamenii acolo sunt singuri și dincolo nu, mi-a plăcut că nu spui explicit.
„să fim triști deci și în continuă așteptare/ nu se știe niciodată cum și când/
vom închide fereastra ne vom urca în Orient Express” aici este un îndem “ să fim triști” , care spune cu alte cuvinte nu e bine ca trenul să ne prindă veseli, OE, nu e perntru asemenea oameni, OE, devine un tren imaginar. Și finalul aduce a moarte chiar dacă “nimic nu s-ar fi întâmplat între timp”. Am arugumentat, acum am să să spun exact ce am simțit când m-am citit, dacă scriam doar atât eram off, deci: super-super poem”.
mcm
0
@dana-banuDBDana Banu
îți mulțumesc pentru comentariu
0