Poezie
an nou
carte; exil în durerile altora
1 min lectură·
Mediu
albul cocoțat pe gard
deschide orizontul
precum un răsărit peste
ceea ce am fost cândva
in mine anul nou
respiră din aceeași imagine
de copil cu mănuși și fular
054.390
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Teodor Dume
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 29
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 7
- Actualizat
Cum sa citezi
Teodor Dume. “an nou.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/teodor-dume/poezie/1816576/an-nouComentarii (5)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
adriane,
mulțumesc de trecere și semn.
ce ne-am face dacă nu ne-am aduce aminte de copilărie...
la mulți ani!
teodor dume,
mulțumesc de trecere și semn.
ce ne-am face dacă nu ne-am aduce aminte de copilărie...
la mulți ani!
teodor dume,
0
Poem al colindelor si serbarilor iernii. Poem al aducerilor aminte.
La multi ani!
LIM.
La multi ani!
LIM.
0
După o pauză de câteva zile, te-am căutat Teo. M-am obișnuit să te găsesc prin preajmă, ori de câte ori intram pe site. Și te-am descoperit într-un „bulgăre”. Incitant titlu dar și foarte sugestiv. Bulgări suntem în copilărie și bulgări de țărână redevenim.
Despre poezie, ce să spun? Un început puternic, dar de ce „îngroapă cerul”?
Pare că noul an ți-a adus tristețe, căci marchează trecerea timpului iar finalul subliniază nostalgia, dorul după anii fermecați ai copilăriei.
O poezie care îți poartă amprenta.
Cu drag,
Doruleț
Despre poezie, ce să spun? Un început puternic, dar de ce „îngroapă cerul”?
Pare că noul an ți-a adus tristețe, căci marchează trecerea timpului iar finalul subliniază nostalgia, dorul după anii fermecați ai copilăriei.
O poezie care îți poartă amprenta.
Cu drag,
Doruleț
0
LIM,
mulțumesc de semn.
da, e un anotimp alb...
doruleț,
ce bine zici!
ai despicat cuvântul meu exact pe unde trebuia.
ai înțeles mesajul în profunzimea lui numai \"îngroapă cerul\" nu i-ai dat de capăt.
așa este. uite, hai să zicem că suntem pe un derdeluș sau pe un câmp acoperit cu alb (zăpadă) și privind în depărtare vezi cum marginile cerului se scurtează, deși orizontul pare departe departe de tot.îmi dai dreptate? sigur că da...
finalul...da, e nostalgic. cine nu și-ar dori să locuiască mereu în copilărie, în copilăria lipsită de griji...nu-i așa, doruleț?
mulțumiri, prietene
cu drag
teo
mulțumesc de semn.
da, e un anotimp alb...
doruleț,
ce bine zici!
ai despicat cuvântul meu exact pe unde trebuia.
ai înțeles mesajul în profunzimea lui numai \"îngroapă cerul\" nu i-ai dat de capăt.
așa este. uite, hai să zicem că suntem pe un derdeluș sau pe un câmp acoperit cu alb (zăpadă) și privind în depărtare vezi cum marginile cerului se scurtează, deși orizontul pare departe departe de tot.îmi dai dreptate? sigur că da...
finalul...da, e nostalgic. cine nu și-ar dori să locuiască mereu în copilărie, în copilăria lipsită de griji...nu-i așa, doruleț?
mulțumiri, prietene
cu drag
teo
0

Bravo Teodor pentru aceste minunate poezii si tot ce e frumos va muri frumos.
AdrianH.