microunivers, omul

dar pina atunci sper ca ranile microuniversului nostru sa se cicatrizeze cumva, ca-ntr-o speranta spre mai bine...
chiar daca nu am scris mult sub poeziile tale in 2008, teodor, te citesc mereu si iti imbratisez vorbele cu drag...

La multi ani!

Corina

,,lutul
închide o rană,,
o imagine pura, ca o ninsoare originara.

corina gina,
doar timpul cicatrizează, numai că sub rană se aciuiesc gândurile ne rostite
și ele dor tăcut
mulțumesc pentru popas. te mai aștept. toată aroma sărbătorii fie a ta.

cezara,
imaginea aceasta este pătura sub care vom sta o vreme sau poate mult, mult de tot...
mulțumesc pentru rostirile tale calde din acest an. fiecare trecere mi-a răcorit pașii, dându-mi avânt spre înainte...

toată dragostea din an fie a voastră
cu drag,
teodor dume,

Îmi place foarte mult acest poem, o viziune a firii sub lentila timpului trecut de rădăcini, viitor peste starea în care umbrele se perindă în jurul unui singur punct: sinele. Dar ce contează, mâine o vom lua de la capăt în căutarea propriilor valori morale pentru că ninsoarea a acoperit urmele de ieri.

Excelent poem!

Cu prietenie,
Marius

marius,
mulțumesc pentru trecere și punctările făcute atent.
așa este, marius, tot ce se întâmplă între cele două capete (viața și moartea) acoperă lutul și evident o luăm iarăși de la capăt.

la noapte va ninge din nou...
o altă viață, o altă boală și aceeași moarte dar cu un alt chip...

la mulți ani, prietene!
același,
teodor dume,

Semințele sunt în noi, am dreptate, Teo? Da, fiecare zi e o trecere, fiecare din noi suntem doar o clipă și oricâtă durere ducem cu noi, oricâte răni, pământul le va tămădui pe toate.
Să-ți aducă Domnul și Noul An mai mult senin în gânduri!

Cu drag,

Doruleț

doruleț,
ai incizat foarte bine gândul pătrunzând adânc în adevăratul lui sens.
mulțumesc de semn. Dumnezeu să-ți aducă sănătate, bucurii și multe împliniri
ps: mulțumesc pentru ilustrată și urări. mi-ai făcut o surpriză

sărbători fericite!
cu drag,teo

Întotdeauna am fost sigur că Teodorii Dume există, doar că sunt puțini și nu prea se cunosc între ei. Din păcate, acest univers, cu exponentul zece la minus șase, este explorat superficial și aleatoriu sau este eludat. „Umbrele urcă și coboară”, așa cum au făcut cei care nu le mai au, însoțindu-ne „între cele două capete”. Până când „lutul închide o rană”, apoi altă rană, din ce în ce mai aproape de fiecare. Sigur că „la noapte va ninge din nou” și numai cei orbi nu vor vedea cine „trage la sanie”

această oprire în pagina mea onorează.
mulțumesc mult pentru interpretare.
da, teodor dume există
și îți transmite multă căldură sufletească

anul nou să aducă sănătate, bucurii și multe împliniri

sărbători fericite!
stimă,
teodor dume,

\"exponentul\" trebuie citit \"prefixul\". Scuze.