Poezie
re major
1 min lectură·
Mediu
mi-a fost dor de tine/bătrâne de tine e vorba
tu ai fost lângă mine când omul mi-a spus/bătrâne nu mi-a spus nimic
doar eu ți-am lăsat impresia că din gura lui au ieșit cuvinte
dar cuvintele lui au fost asemenea unor mori stricate
e ca atunci când încerci să adormi în mijlocul șoselei
iar când te dai jos din pat să nu realizezi unde ești
atât de dor mi-a fost de tine/bătrâne de tine e vorba
tu ai fost lângă mine când nu am știut/bătrâne nu am știut cum mă cheamă
aș vrea să trăiesc în cochilia unui melc
să mă târăsc prin iarbă asemenea unui șarpe gata să își ucidă prada
dar tare aș vrea să știu/bătrâne să știu ce e între mine și tine
sau măcar să îmi areți/bătrâne să îmi areți drumul până la tine
câteodată stau și privesc/bătrâne te privesc pe tine
eu însă totuși vreau să știu
ce gust are iarba.
023448
0
Face bine, îmi vei spune, Silvia, e tot așa ușoară ca puful de păpădie, e tot așa grea ca purtarea cerului în ochi. E ca atunci când încerci să adormi în mijlocul șoselei, iar când te dai jos din pat să nu realizezi unde ești.
Bătrînul o fi forța creatoare, că ai scris tare frumos.
Îmi place foarte mult și ultima strofă.
cu prietenie, Silvia