Poezie
tot ce-și poate dori o femeie
1 min lectură·
Mediu
nici coniacul nu mai e ce a fost
și nici toamna
traversam astăzi munții
și ei se dădeau la o parte
cum se rupe în două mulțimea când trece triumfător
matadorul
eram chiar senină
în retrovizoare
un cer înghețat pe care scria
am tot ce își poate dori
o femeie
dar vezi
acum îmi doresc să îmbrac
doar o noapte
un trup de bărbat
să-mi chem un prieten să ne înfundăm într-o crâșmă
în zori să scuip viața cu sete
să o-njur soldățește de mamă
să cad mai apoi într-un pat
într-o carne străină
umbra ta să treacă mahmură
prin ceața de gânduri
ca un recrut în permisie prin centrul orașului
să-i aprind o țigară
când m-aș trezi să îmi pot scutura inima
cum aș scutura dintr-o pătură veche
căldura mirosul
și orele-n care
pe nerăsuflate
flămânzi
ne-am iubit
paharul e aproape golit dragul meu
hai să bem ce-a rămas
în memoria toamnei care lunecă-n vene
dar nu mai îmbată
destul
și nici toamna
traversam astăzi munții
și ei se dădeau la o parte
cum se rupe în două mulțimea când trece triumfător
matadorul
eram chiar senină
în retrovizoare
un cer înghețat pe care scria
am tot ce își poate dori
o femeie
dar vezi
acum îmi doresc să îmbrac
doar o noapte
un trup de bărbat
să-mi chem un prieten să ne înfundăm într-o crâșmă
în zori să scuip viața cu sete
să o-njur soldățește de mamă
să cad mai apoi într-un pat
într-o carne străină
umbra ta să treacă mahmură
prin ceața de gânduri
ca un recrut în permisie prin centrul orașului
să-i aprind o țigară
când m-aș trezi să îmi pot scutura inima
cum aș scutura dintr-o pătură veche
căldura mirosul
și orele-n care
pe nerăsuflate
flămânzi
ne-am iubit
paharul e aproape golit dragul meu
hai să bem ce-a rămas
în memoria toamnei care lunecă-n vene
dar nu mai îmbată
destul
0135.460
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Adriana Lisandru
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 161
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 36
- Actualizat
Cum sa citezi
Adriana Lisandru. “tot ce-și poate dori o femeie.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/adriana-lisandru-0026649/poezie/1807287/tot-ce-si-poate-dori-o-femeieComentarii (13)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
EȘEȘEcaterina Ștefan✓momente bune sunt strofa finala, si trintitul intr-o carne straina. in loc de pe urma as scrie apoi, si titlul fara bare, ideea fiind integra. de altfel, o poezie buna.
0
ALmultumesc, si pentru lectura si pentru sugestii.
sincer vorbind, insa, nu cred ca acele modificari ar insemna ceva. asa ca nu intervin.
:)
o zi frumoasa
sincer vorbind, insa, nu cred ca acele modificari ar insemna ceva. asa ca nu intervin.
:)
o zi frumoasa
0
PPȘi dacă dragoste e...
Și știi cum e și cu munții care se pot muta dacă dragoste e...
Și îmi dau seama că ai mulți munți de mutat!!!
Cu prietenie
PP
Și știi cum e și cu munții care se pot muta dacă dragoste e...
Și îmi dau seama că ai mulți munți de mutat!!!
Cu prietenie
PP
0
TDadriana,
nu pot decât să te felicit pentru poem. intarea, acea constatare simplă , dar cu încărcări filozofice \"nici coniacul nu mai e ce a fost/și nici toamna\" precum și finalul deosebit (ultimele două strofe)mă fac să cred că mi-am hrănit sufletul bolnav de frumos.
\"când m-aș trezi să îmi pot scutura inima
cum aș scutura dintr-o pătură veche
căldura ta mirosul tău
numele noastre
și orele în care ne-am iubit
pe nerăsuflate
flămânzi\"
felicitări!
cu sinceritate,
teodor dume,
nu pot decât să te felicit pentru poem. intarea, acea constatare simplă , dar cu încărcări filozofice \"nici coniacul nu mai e ce a fost/și nici toamna\" precum și finalul deosebit (ultimele două strofe)mă fac să cred că mi-am hrănit sufletul bolnav de frumos.
\"când m-aș trezi să îmi pot scutura inima
cum aș scutura dintr-o pătură veche
căldura ta mirosul tău
numele noastre
și orele în care ne-am iubit
pe nerăsuflate
flămânzi\"
felicitări!
cu sinceritate,
teodor dume,
0
ASdaca dispare cuvantul normala - tot despre cat de mult ne lipseste iubirea e poezica ta.
cu multa sensibilitate si cu dragostea pe varf de ochi spui atat de frumos
în memoria nesfârșitelor mele plecări
și a toamnei care-mi lunecă-n vene
dar nu mă îmbată
si multe alte randuri
cu prietenie
angela
cu multa sensibilitate si cu dragostea pe varf de ochi spui atat de frumos
în memoria nesfârșitelor mele plecări
și a toamnei care-mi lunecă-n vene
dar nu mă îmbată
si multe alte randuri
cu prietenie
angela
0
CNare tot ce vrea dragoste să poată muta munți seninătate și victorii
doar toamna nu o îmbată destul și nu simte diminețile în piele masculină
dar mai presus de tot are poezia și amintirile
poemul alunecă asemeni toamnei în vene
un cerc perfect se deschide cu coniacul și toamna care s-au schimbat
și se închide cu paharul gol și toamna care nu îmbată destul
portretul femeii la \"un pahar\" de uitare în cercul închis al iubirii
rețin
\"traversam astăzi munții și munții se dădeau la o parte\"
\"să mă trântesc într-un pat
într-o carne străină
sau într-o zi lungă cât o
suferință
mahmură
de dragoste\"
cu plăcerea lecturii
cn
doar toamna nu o îmbată destul și nu simte diminețile în piele masculină
dar mai presus de tot are poezia și amintirile
poemul alunecă asemeni toamnei în vene
un cerc perfect se deschide cu coniacul și toamna care s-au schimbat
și se închide cu paharul gol și toamna care nu îmbată destul
portretul femeii la \"un pahar\" de uitare în cercul închis al iubirii
rețin
\"traversam astăzi munții și munții se dădeau la o parte\"
\"să mă trântesc într-un pat
într-o carne străină
sau într-o zi lungă cât o
suferință
mahmură
de dragoste\"
cu plăcerea lecturii
cn
0
CPun text care a intrat in mine si m-a strecurat ca vintul asta de toamna, noroc de coniacul tau!:) remarc un ton feminin cu accente masculine - o felie de adevar servita ca o dorinta:
\'dar vezi
în noaptea asta-mi doresc să fiu născută în trup de bărbat\'
finalul, o acceptare senzuala in fata paharului golit...cum altfel?
superb!
Corina
\'dar vezi
în noaptea asta-mi doresc să fiu născută în trup de bărbat\'
finalul, o acceptare senzuala in fata paharului golit...cum altfel?
superb!
Corina
0
ALTeodor Dume, nu stiu cata filosofie este intr-un pahar de coniac...dar o bruma de revolta se gaseste intotdeauna. :)
ma bucur ca aroma a ajuns pana la tine.
Petrache Plopeanu, cu muntii lucrurile stau cam asa: ori ii muti, ori te strivesc.
sa ne bucuram, deci, de toamna asta, asa imperfecta cum este...:)
ma bucur ca aroma a ajuns pana la tine.
Petrache Plopeanu, cu muntii lucrurile stau cam asa: ori ii muti, ori te strivesc.
sa ne bucuram, deci, de toamna asta, asa imperfecta cum este...:)
0
ALAngela, as vrea si eu sa dispara cuvantul \"normala\", dar ma tem ca, daca il dau la o parte, nu-mi mai ramane mare lucru...
Carmen, Gina, mi-a placut sa va am tovarase la acest pahar.: )
multumiri.
Carmen, Gina, mi-a placut sa va am tovarase la acest pahar.: )
multumiri.
0
FA
O sa ma rezum la a-ti citi poeziile, nu mai am nimic de comentat,e clar ca stapanesti la nivel expert arta cuvantului, daca gresesti ceva trebuie sa dai socoteala singura, dar pe linga sensibilitate ai si luciditatea care te ajuta sa vezi dintru inceput perfectiunea sau diformitatile formei. Unui poet adevarat nu-i mai pot spune decat:
drum catre nori si ploaie de lumina !
drum catre nori si ploaie de lumina !
0
AL\"O sa ma rezum la a-ti citi poeziile, nu mai am nimic de comentat\"
dar...cu ce ti-am gresit? :)
multumesc de urare, insa opiniile constructive prind bine intotdeauna; nu postez pe situri literare pentru lauri, ci pentru feedback.
dar...cu ce ti-am gresit? :)
multumesc de urare, insa opiniile constructive prind bine intotdeauna; nu postez pe situri literare pentru lauri, ci pentru feedback.
0
PT...intr-un pahar aproape gol. Remarc si citesc in memoria nesfarsitelor tale plecari si a toamnei ce luneca prin venele... poetilor, vad muntii care se dau la o parte, calatoarea care porneste pe drumul muntelui - urcusul este intotdeauna greu si are multe ispite.
...\"dar vezi[...] flămânzi\" suntem cu totii din cand in cand spre razvratire.
Si eu observ cum nici \"coniacul nu mai e ce a fost\". Caldura in aceasta poezie cat pentru sapte primaveri. Rememorez si eu cu pas agale trecand prin text ca prin alei cu soare.
Cu respect,
PT.
...\"dar vezi[...] flămânzi\" suntem cu totii din cand in cand spre razvratire.
Si eu observ cum nici \"coniacul nu mai e ce a fost\". Caldura in aceasta poezie cat pentru sapte primaveri. Rememorez si eu cu pas agale trecand prin text ca prin alei cu soare.
Cu respect,
PT.
0
ALam intrat pe aici sa fac putina curatenie...si ma gandeam ca de fapt, coniacul e din ce in ce mai prost si toamna din ce in ce mai greu de-nteles.
multumesc, in 2010, pentr cuvintele tale din 2008.
am senzatia ca tocmai am recuperat un mesaj lasat in voia marii. :)
multumesc, in 2010, pentr cuvintele tale din 2008.
am senzatia ca tocmai am recuperat un mesaj lasat in voia marii. :)
0