Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

poem cu oblio

3 min lectură·
Mediu
mi se făcuse noapte
îți pictasem în geam o frunză de care să te agăți
stăteam în ochii tăi ca în hubloul unui submarin
și frunza galbenă se încăpățâna să rămână suspendată
se hrănea din lună cu clorofilă de miere
avea genuchii umezi precum partiturile stropite de ploaie
și îți făcea semne disperate în limbajul surdo-muților
mâine oamenii or să-ți pară niște muște care bâzâie
eram doi călători
ultima nervură avea o bifurcație
vatmanul a aprins felinarul ca un coșar pierdut în timp
apoi a desfăcut bordul clipind de cadrane a glisat capacul
și ne-am trezit toți trei într-un observator
vezi calea lactee
în partea dinspre norul lui magellan este un dulăpior de sclipici cu medicamente pentru alungarea depresiilor
și totuși
nu știu de ce am sentimentul că s-a terminat o altă zi de filmare am trecut preselecția am citit scenariile până acum am jucat prima zi de școală
ne pierdusem în mulțimea de figuranți tu aveai cozi încă iar eu țineam în buzunar prima amuletă de lut nears
dealul era încă neatins de umbrele statuilor
îl dăduseră o secundă în urmă ca să deseneze o gară în care rochia ta flutura precum o eșarfă
mă luau în armată
aveam atâta curaj încât lăsam în fiecare dimineață pe aleile cazărmii coada unui păun deflorată de gândul că nu ne vom putea juca rolul până la capăt
apoi a venit secvența cu nasul spart
ce scenariu ciudat ne-au dat de data aceasta încât a trebuit să-mi las ofrandă osul etmoid
poate că boxul ar trebui practicat cu mănuși de catifea însă trilogiile românesti nu au simțul umorului așa că bărbații vor sta în dreapta dealului de la măgura oprind avalanșa de statui
în acest timp tăiau orice cadru în care noi puteam fi aproape iasomia mirosea a revoltă dar ei credeau că este o sticluță de parfum scăpată pe dalele de piatră albă
un alt vatman aprinde felinarele uitând de tramvaie
ceasurile își mușcă turbate limbile
mergem ținându-ne de mână în sens invers pe strada plină de mașini de epocă
în vitrina aceea este un băiat tuns chilug pregătit pentru școala de corecție
hai să-l răpim pentru că or să-i pună în curând o perucă albă ca de pop-corn înflorit
cap sau pajură
să decidem repede
cap
ai văzut
a fost suficient să întredeschidem ușa că a și fugit ca un unicorn nu știu cum dar a trecut prin noi aidoma unei stafii strălucitoare prin ziduri
într-o zi o să-ți spun cum îl cheamă
ghicești
0123727
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
414
Citire
3 min
Versuri
38
Actualizat

Cum sa citezi

Laurențiu Belizan. “poem cu oblio.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/laurentiu-belizan/poezie/1799619/poem-cu-oblio

Comentarii (12)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@cornel-ghicaCGCornel Ghica
parcă ar fi un oblio-beatles.
în opinia mea, poezia începe de la \"și totuși / nu știu de ce am sentimentul că s-a terminat o altă zi de filmare am trecut preselecția am citit scenariile până acum am / jucat prima zi de școală\". și tot de acolo descopăr un cadru poetic bine pus la punct, un autor cu un talent aparte, o poezie creionată doar din detalii esențiale unei admirabile desfășurări.
sunt multe pasaje foarte bune, din punctul meu de vedere. în mod deosebit, am remarcat \"în acest timp tăiau orice cadru în care noi puteam fi aproape iasomia mirosea a revoltă dar eu credeau că este o sticluță de parfum scăpată pe dalele de piatră albă // un alt vatman aprinde felinarele uitând de tramvaie / ceasurile își mușcă turbate limbile / mergem ținându-ne de mână în sens invers pe strada plină de mașini de epocă\".
felicitări. o poezie care, dacă ar fi puțin re-aranjată (mai ales primele strofe tăiate), ar putea fi recomandată. merită.


cu stimă, Cornel Ștefan Ghica
0
@adriana-lisandru-0026649ALAdriana Lisandru
prima strofa o vad asa (sau atat):
\"îți pictasem în geam o frunză de care să te agăți
stăteam în ochii tăi ca în hubloul unui submarin
și frunza galbenă se încăpățâna să stea suspendată
îți făcea semne disperate în limbajul surdo-muților
mâine oamenii or să-ți pară toti muște\"

si

\"apoi a glisat capacul a desfăcut bordul clipind de cadrane\"
in loc de
\"apoi a desfăcut bordul clipind de cadrane glisând capacul\" cu cele doua gerunzii ale lui.

frumos. cinematografic, ca sa spun asa, un adevarat rasfat al imagini inedite.
voiai citate...ar trebui sa citez tot, poate mai putin sticluta aceea cu medicamente.
felicitari!
0
@liculescu-constantinLCLiculescu Constantin
mi-a placut mult, si nu mi se pare fortat deloc. un text foarte frumos
0
@laurentiu-belizanLBLaurențiu Belizan
Constantin,

mă bucur că ți-a plăcut.Cu atât mai mult că este un poem lung cu anumite ruperi de ritm și care necesită o atentă lectură.

Mulțumesc
0
@laurentiu-belizanLBLaurențiu Belizan
Adriana,

ai dreptate în privința acelor gerunzii succesive.Voi modifica.

Simt că am trecut pragul dulce-amar al noviciatului.

Mulțumesc și consideră te rog, acea sticluță, invizibilă.
0
@laurentiu-belizanLBLaurențiu Belizan
Cornel,

îți mulțumesc pentru comentariul detaliat.Sugestia ta cu privire la renunțarea la primele strofe m-a pus serios pe gânduri.Prima parte am conceput-o ca o scenă interioară din care personajele evadează.Este adevărat că restul poemului are autonomie dar prima parte conturează atmosfera.

Cu prietenie
0
@antrei-kranichAKAntrei Kranich
e un poem-granita. de aici incep semnele maturitatii tale literare.
profunzime, limpezime a discursului, care confera forta imaginilor, text rotund. e altceva.

cu prietenie,
andrei t
0
XXYZ
\"mi se facuse noapte\" si in observator puteam fi trei calatorind cu tot universul. amuleta de lut nears, rochia ta fluturand ca o esarfa, armata, nasul spart, statui, o sticluta de parfum sparta, scoala de corectie. stand in observator ne priveam universul si el pierdea in calea lactee ca intr-un cerc banda a lui moebius. nu aveam cum sa fim in afara lui. fugeam in el unicorni
0
@noemi-kronstadtNKnoemi kronstadt
ce scenariu ciudat, ce etmoid simtitor...
0
@laurentiu-belizanLBLaurențiu Belizan
Aprecierile tale mă bucură nespus.Îmi confirmă trecerea unui prag stilistic și mă obligă în același timp.


Andrei, mulțumesc
0
@laurentiu-belizanLBLaurențiu Belizan
Noemi,

salut primul tău comentariu despre un poem al meu.Ciudată atmosferă dar trebuie să recunoști că viața ne oferă uneori subiecte \"suprarealiste\"...
0
@laurentiu-belizanLBLaurențiu Belizan
Mihaela Iulia,

ai reașezat versurile poemului(atent selectate)dându-i parcă noi valențe.Ai construit în felul acesta un comentariu inedit(un minipoem).

Cu prietenie
0