Când primăvara se-ntoarce din exil

o reușită aplecare peste gând. o dedicație de suflet pentru un suflet plecat...
imagini deosebite care îmbracă dedicația și care nu pot fi comentate, nici măcar atinse de privire ci doar trăite prin aducerea aminte a ce a fost, EL,... și ce vom fi și NOI,...

\"Aveam cheaguri de cuvinte
sub tâmplă
și adormisem, morțește, în mine\"

felicitări!
cu sinceritate,
teodor dume,

Teodor, ne mor poeții, unii dintre ei îngropați cât sunt încă în viață. Don Cezare era, atunci, marginalizat pe nedrept. Îl propuseseră belgienii pentru premiul Nobel, în timp ce \"ai lui\" l-ar fi lăsat să moară de foame. Nu-i puteau ierta talentul... Mulțumesc pentru semn! Cu prietenie,

Excelentă poezie, felicitări! Nu știu ce aș putea evidenția, poate \"adormisem morțește\", sau \"cheaguri de cuvinte\"... sunt prea multe!
Apreciez în mod deosebit și subtitlul (\"Lui Cezar Ivănescu\"), în condițiile în care se spune că el este cel mai mare poet în viață (și este sibian).
Cu tot respectul,
Ștefan-Cornel Rodean

Din păcate, Don Cezare, a murit ieri, 24.o4, motiv pentru care am postat o poezie, din volumul meu de debut, poezie pe care i-o dedicasem cu prilejul vizitei pe care poetul a făcut-o la Caransebeș. Mulțumesc pentru aprecieri! Dacă aș fi modest aș spune că e prea mult. Cu prietenie și stimă colegială,

Da,Ioan jorz,bine ai afirmat,primavara romneasca vine din exil,in fiecare an,alungata de atrocitatile ,,dulcelui,,spatiu mioritic,cu apetit fratricid nepotolit inca.Da,Cezar n-a fost numai in Caransebes ci pretutindeni,in spatiul romanesc unde fiorul poeziei trebuia indemnat sa palpaie,in aceste vremuri total nefavorabile pentru vise.Don Cezare a plecat dintre noi,mahnit,cu semnele re-educarii securisto-mineresti pe trup si impuscat in suflet cu glontul nerecunostintei si al hulei publice,tras de iudele neamului.Aceleasi iude,care l-au prabusit in marea tacere pe LUCIAN BLAGA,lipsindu-ne cultura romaneasca de recunoasterea universala.CEZAR a fost mai mult decat un poet.A fost stindardul poeziei romnesti,libera de ingerintele ideologiei comuniste si neo-comuniste si acest lucru nu i s-a iertat.La cenaclul lui s-au perindat in intunecata epoca poetii de mare valoare,imposibil sa se afirme in revistele latratorilor oficiali.Aici s-au citit din versurile astrale ale inegalabilului PETRU ARUSTEI,necunoscut si astazi lumii literare romanesti,acolo se pusese bazele aparitiei primei reviste libere de literatura numita EUCRONIA.Dincolo de scenariu compromiterii lui publice,pentru un ipotetic pact de supravietuire cu calaii,Cezar aplecat dintre noi in Saptamana Patimilor,acolo unde orice dez-onoare si rana este rasplatita ,compensatoriu.Domnul Suferintei sa-l odihneasca in pace!

Ioane, primăvara asta a venit din exil, îndoliată și plină de tristețe. M-a îndurerat faptul că moartea poetului a fost prea puțin reflectată în \"media\", dar în \"spațiul mioritic\" ar fi fost nefiresc să fie altfel. Mulțumesc pentru trecere și semn! Cu amiciție,