Incompatibil cu trupul

titlul este f frumos, asta m-a atras in primul rand. strofa 3 preferata mea, nonsalanta, cu mainile in buzunare, libera, fara temeri, fara inhibitii.
pate revezi \"locui in alte locatii\".
asa ca respir si eu un timp imaginar, altceva mai bun chiar nu am la indemana, iar terapia mi se pare provocatoare.
mcm

Ah, Teodor, ce supremă și pură ar fi trăirea dincolo de viață, dar nu în veșnicie. De acolo să ai puterea de a observa tăcut fiasco-ul banalului și să te îndemni spre unicitate. Poemul tău este așadar un poem-manifest reușit, pentru tăcerea zgomotoasă, sau zgomotul tăcerii, iar tu un ziar cu tiraj foarte limitat, chiar, de fapt, cu un singur exemplar.
La fel de apropiat
PP

\"Absența din trup\" și \"pendularea între cuvinte\", vă pot conferi un atribut rar, dar întotdeauna specific poeților, ubicuitatea...

\"timpul lovește în mine
cuvintele tac\"

versuri care curg dintr-un tablou liniștit și ne aduc aminte că uneori
\"Sunt incompatibil cu trupul\"

tincuta

dacă am fi abili să ne detașăm ca spirite în mod natural de trupul ăsta incompatibil , de lumea cărnii și a poftelor, atunci nu am mai dori să o facem. ar fi tot tăcere, ar fi tot suflet, dar n-am mai fi noi.
și nu am mai scrie
și ce trist
nu am mai fi fericiți...

frumos tecst

mulțumesc pentru apreciere.la fel și pentru strofa 3, preferata d-voastră.vă aștept cu drag în pagina mea,
același,
teo

da, ar fi superb. chiar că sunt un ziar cu tiraj limitat, adică un exemplar. mulțumesc mult. te mai aștept,
cu sinceritate,
teodor dume,

ILIESCU EMIL,
ubicuitatea (sau omniprezența, adaug eu),e însușire atribuită divinității prezentă pretutindeni în același timp.acestae poetul strecurat în cuvânt ți el este pretutindeni.
mulțumesc de comparație și observație.
stimă,
teodor dume,

tincuța,
da, \"versuri care curg dintr-un tablou liniștit\"
semnul tău și prezența în pagina mea mă bucură. te mai aștept
același,
teo

o altă poezie relativ reușită. un fel de a privi realitatea direct în ochi. apreciez cînd pe lîngă abstracții prelucrezi în concret detaliile, implicit comparațiile. nu pot să neg că sunt și sintagme diluate, reticente, parcă neterminate... dar, citit în întregime este oarecum cursiv. mi-a plăcut partea dinspre final din strofa doi, strofa trei în întregime (doar că citit \"duminica\" cu \"ă\" la capăt, \"și preferă\" fără \"și\" în față - fiindcă ai un șir conjuncții de acest tip mai jos, care cred eu că sunt necesare).
pentru mine poezia se termină la \"tiraj limitat\" (imagine faină acolo), deși altfel scris poate că s-ar reduce din filosoficul în viziunea lui Teodor Dume, și nu ai mai fi tu acela care finisează fragmentat, pentru a accentua tempoul rar între cuvinte. bun și tilul de data asta. știi, liniștea este utilă uneori; cuvintele, vin ele de la sine.

de trecere și comentariu. vizita mă onorează și cred eu că e a doua prin textele mele.
stimă și prietenie,
teodordume,

frumos ai spus! o să țin cont de unele observații și voi elimina tot surplusul.
mă bucur mult de tot când te găsesc în pagina mea știind că observațiile tale sunt juste.
te aștept cu drag.
mulțumesc,
același,
teo