Poezie
Săruta-mă pe bocanci
rătăcire
1 min lectură·
Mediu
În ritualuri îmi destăinui amorul nesăbuit și criminal care ne-a răsucit gâturile pe când eram mici și ne era sete de munte
Nu eram murele anotimpului pădureț?
Azi te preling în spasme, bucați de tine-mi chiciură prin gene din voma rugii către început să mă-nvelească să nu mai cresc să mă înrădăcinez în buzele tale pline de ochi hâzi cu limbi ascuțite și hâtre.
Doar eu tânjesc după escatologie lăsat de izbeliște în bocanci în timp ce mă rabzi și mă nefericești cu scâncetu-ți veșted?
Hai că am fost embrioni și o să mai fim o să creștem pe câmpi și o să-i batem nu te speria tot o să te vânture odată și odată
Hai curgi
024.146
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Vlad Gândilă
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 117
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 6
- Actualizat
Cum sa citezi
Vlad Gândilă. “Săruta-mă pe bocanci.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/vlad-gandila/poezie/176611/saruta-ma-pe-bocanciComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
VBVBValeriu D.G. Barbu✓nici titlul, nici alte expresii care sunt fără îndoială poetice,nu mă irită, dar între originalitate, hard și foamea de metafore hai să ținem voma rugii dincolo de poezie, deja pe situl acesta se folosește \"poetic\" voma, ori eu nu-nțeleg mare lucru! Probabil îmi voi schimba vederea.
0
VGin timp ce scriam poezia am simtit voma, sentimentul de voma, drept punctul de intersectie aproape orgasmic al dragostei cu sentimentul indefinibil care ne apuca pe toti ratacitorii. toata poezia e despre voma. voma e sublima.
acum, ce sa zic, de gustibus...
acum, ce sa zic, de gustibus...
0