Poezie
romanțe
1 min lectură·
Mediu
sunt amețit de cât stau închis în timp ce prietenul meu
frigul, îi scapă pe toți, îi lasă în libertate
îi îngheață
exact când se rotește ceva în aer
vălătuci de abur ies pe fereastră și se duc
e un sărut care cade
figura se descompune, alunecă
în canalizare
după bolboroselile dinainte de somn
strângi hainele pe tine
atunci îmi dau seama că nimic nu te-atinge
ai un frig delicat
strecurat cine știe cum
o casă de abur și gheață în care nu pot sta
033.700
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- dan mihuț
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 85
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
dan mihuț. “romanțe.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/dan-mihut/poezie/1761634/romanteComentarii (3)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Prima strofă parcă-i scrisă de un copil care privește ore în șir de după fereastra grădiniței gerul de afară și se minunează de aburii vizibili lăsînd un pic de spațiu și imaginației. Expresia \"prietenul meu frigul\" este infantilă de tot, zău. Dar mă gîndesc că inocența asta inofensivă este dinadins așa construită pentru inoculare or facilitarea trecerii în atmosfera poeziei, asta ar fi o scuză. În context \"canalizarea\" nu pare deloc romantică, dar cel puțin surprinde, e mai bine decît dacă ai fi scris ceva în genul neant/eternitate/vid. Ultima strofă doar place distanța poeticului de la asociație la ideație.
0
dacă v-ați referit la personajul julien în acest text e de înțeles. desigur nu infantilismul. sunteți în drept să recurgeți la orice tip de discurs fără a pierde din complexitatea sensului. respectul meu.
0
