dimineața

ai un mod de exprimare/ înșiruire a gîndurilor de invidiat. îmi place f mult felul în care apari în ultimele texte. respingînd deci din start categoricul și anorganicul, poemul respiră auster însă lejer din aerul nonpasager al optimismului. înclinat a da însăși căutării un aspect cristalizat al întregului nonepuizant ca epos și ca logos.

Am citit cu interes și am dedus plăcut o poezie de rezistenă în timp, izvorâtă dintr-o gândire matură.Cuvintele, din vocabularul meu, sunt prea puține pentru a mă exprima.
cu bine,
teodor dume

rina multumesc :) as putea zice ca diluez, doar ca eu sar de la stari la stari, de la stil la stil, dupa cum imi vine. misto observatia cu logos-ul apropo.

teodor, niciodata nimic nu e prea putin. te mai astept

”Cornulețe cu marmeladă făcute de bunica”, “suprafața caietelor de dictando” – reperele din copilărie pentru o doză șoc de afecțiune ... asta înseamnă că el are o chiar atât de mare disponibilitate pentru fustele ei “prelungi de singurătate”?

Apropierile sunt frumoase, intense – încheieturile care se înmoaie – o dilatare spre celălalt ca o posibilitate de cunoaștere (de asimilare?).

Îmi place cum surprinzi “frica” din ultima parte, pentru că mie îmi pare un sentiment foarte greu de redat în cuvine.

asimilare e.
iar frica trebuie spusa cred asa cum vine.
multumesc.
ps: facea cate 4 tavi pe saptamana

Ești atât de locvace și deopotrivă sentimental în unele texte încât brr mi se face pielea găină...Îmi place(de cornulețe nu mai zic nimic)!
Cu mult drag,
Ana

ca de găină*

am zis eu de cornulete, dar m-au pus la offtopic. cat despre poezie, mi-a placut mult asta: \"ești frumos toșa
bubui de frumusețe\"!

la 1 noaptea tu ai dat submit la primul comentariu. zic asa daca o gagica la 1 noaptea isi tine mainile pe tastatura in loc sa si le tina pe cineva are grave probleme :

ana multumesc. asa este, sunt texte si texte desigur. gaina ? mai bine gainusa ca sa fie de aur :)

alina, tu ai zis-ooo
apropo alina, ce mai faci ?

florin mersi pentru semn. asa dupa cum unii ar mai zice @am rezistat@ sa nu injur desi e o afirmatie total neinspirata asta. ma bucur ca ai sesizat o @posibila@ dezinvoltura, nu ca ea n-ar exista dar e placut cand cineva sesizeaza anumite lucruri. danke

ba nu, tu ai zis-o. Si omu\' ala hajnal sau cum il cheama, de care dragoste vorbea? Pe cine iubesti, tosa?
\"îți prind încheietura
iar ea se înmoaie (sper ca incheietura!)
și degetele mi se strecoară
prin pielea ta\"
esti cam acaparator parol!

alina nu stiu hai sa-l intrebam. robert pe cine iubesc eu frate ? sper ca nu insinuezi ceva ca eu pe alina nici macar n-o cunosc sa stii daca insinuezi cumva sa-ti ceri scuze ca iese scandal big time alina-i o fata sensibila, e fetitza cu bentitza respectabila

ma bucur sa te regasesc. probabil nu sti cand te-am gasit prima data, dar asta nu conteaza, se pare ca unele lucruri rezista timpului. ma bucur de tine si poezia ta.

stii, mi-am facut un motto dintr-un vers al tau mai demult, o sa mai gasesc si alte versuri :)

scrie.
voi citi

parol Tosa, m-ai intalnit anul trecut in vara, la lansarea Elei Luca si a Madalinei Maroga, tu taman ce-ti citeai productiile literare. Deh, barba lunga, memorie scurta...

roxana, nu cred ca mai stiu :)
e important sa reziste, nu neaparat tot dar ce este important trebuie. sau ia stai asa nu cumva tu ai mai avut si un alt nume ? roxana si altceva in loc de crina ? nu sunt sigur :)

alina, te-am vazut nu te-am intalnit. daca te intalneam treaba statea altfel. dar data viitoare promit ca ne intalnim. promiti si tu ?

cum adica, treaba statea altfel? adica ma iubeai \"și degetele mi se strecoară prin pielea ta\"? acusha ne baga la offtopice daca imi mai dai intalniri in piata publica a agoniei.ro! mai tosa mai...

tu vii
în fuste prelungi de singurătate

Versuri de o sensibilitate încântătoare! \"îți mângăie creierul/ și fiecare idee\" exprimă o simțire a fragilității noastre, dar și o putere de a iubi care pătrunde \"oasele albe și netede/ măduva deasă\".

alina, langa sediul editurii uvt e bine?

cristina, da.

marius, esti sigur?

Clar că este un poem al motivului dublului, împletind două chestii intertextual:

1) din "Avatarii faraonului Tlá" viziunea eminesciană a lui Baltazar, eroul spaniol fost fără Tlá, ce-și ucide dublul nobil în oglindă, el fiind un cerșetor nebun, ce se credea cocoș;

2) din proza "R.E.M." de Mircea Cărtărescu năluciriea cu scheletul; inspirația din proza și lirica lui Mircea Cărtărescu este mai vastă, bineînțeles.

Totuși Claudiu Toșa nu-i reușește decât un similiautoportret de groază, de Rodică Vadilescu sperietoare, cu riduri și obraji înroșiți grotesc. Parcă și cu multă pudră pe față.