Poezie
Pasărea
1 min lectură·
Mediu
îmi duceam viața într-un sac de rafie
galbenă și tare ca un cioc de cioară
pe două roți o împingeam cu mâinile mele
cum împing o butelie de aragaz
atent să nu cadă
să nu se spargă
să curgă pe asfalt
tălpi să o calce
mergeam așa
ca un moș ce-și duce-n traistă
veacul sau mileniile arse
până când am întâlnit o fată
îmbrăcată cu un cot de pânză
m-a luat de mână și mi-a depărtat
degetele crengi de nuci zbârliți
mi-a pus între ele un borcan de lut
în care cerul se făcea că zboară
noaptea prin casa mea
ca o pasăre virgină
de atunci dorm cu geamul deschis
cerul să-l văd zburând prin casă
046.244
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Paul Gorban
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 116
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 21
- Actualizat
Cum sa citezi
Paul Gorban. “Pasărea.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/paul-gorban/poezie/1750484/pasareaComentarii (4)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
simboluri, plina de adanci intelesuri. mi-a placut in mod special singuratatea sacului dar si degetele cregi de nuci..si ma bucur ca si la tine zboara cerul prin casa seara de seara!
0
viata este mai intii un cioc de cioara, pe care ai grija sa nu il scapi din caruciurul de butelii ca sa nu il calce talpile. felicitari. triatlon
0
Cerul se făcea că zboară noaptea prin casa mea ca o pasăre virgină*,mi-a plăcut în mod deosebit.Sincer,niciodată nu m-am gândit că o pasăre poate fi virgină.
Cu prietenie
Victor
Cu prietenie
Victor
0
Paul, poemul acesta e placul meu mai ales ultimele doua strofe pline de sugestii.
felicitari
felicitari
0
