câțiva dumnezei și vreo 2 iisuși

Alberto, ai intrat pe un teren alunecos. Pentru mai puțin de atât eu am ajuns la atelier. Unii nu vor înțelege mesajul textului tău și tare mă tem că vei fi răstignit. Dacă se va întâmpla lucrul ăsta, mă ofer ca să bat primul cui:)
(Probabil în loc de \"proces verbal de dare-primire\" ai vrut să spui factură).
P.S. Nici tu nu stai mai bine decât mine cu finalurile.

stateam in fata catedralei Nuestra Senorita del Pilar din Zaragoza si am remarcat ce comert infloritor s-a dezvoltat in fata Casei Domnului... lumea era multumita, nu se plangea nimeni ca se bea bere si se cumpara cruculite ieftine (5-6 euro) in fata catedralei, ba chiar am avut impresia ca populatia era multumita cu dumnezeul ei...
sic-sic!!!
(p.s. probabil ca finalul sufera un pic, dar se integreaza perfect in context, nu crezi?!)
merci de trecere si de cui, evident

\"dumnezeu intră în biserică
purtat pe umerii slabi și jigăriți ai cerșetorului.
intră de mai multe ori,
și nu mai iese deloc.\"
Foarte bine conturat mesajul ...

\"un iisus (...)rămâne în stradă, populația trece nepăsătoare pe lânga el/ca și cum iisus a coborât în stradă de pe cruce/și împarte pliante.\"
Nici în stradă, printre oameni, lucrurile nu stau mai bine. Între sacru și ptofan se nasc delimitări precise. În-un spațiu al lumii concrete un pliant întins e o informație gratuită și nimic mai mult.

\"cine mai e interesat de 2 pliante cu morți care învie
și nu aduc nici un profit în bugetul familiei???\"

Intrebarea finala este - din pacate - atat de actuala, pentru o lume care si-a pierdut nu credinta, daca a avut-o vreodata, ci masura.
Poezia este nu atat socanta, cat compusa cu atentie, dumnezeii si isusii, din reper moral, ajung, in economia de piata, o marfa ca oricare alta, si preotul, un precupet, un negustor cu stare, destul de avut sa dea o dusca la sofer, sau de mancare. Totul se petrece in graba, adusul marfii sfinte in biserica, nu este timp nici de luat loc la masa, iar dumnezeii raman in biserica, de unde nu mai ies niciodata in lume, sa asculte, sa miroase, sa pipaie, sa vada, sa guste. Pliantele cu morti care invie par a face parte din aceeasi lume comerciala, in care credinta este devalorizata, prin gratuitatea ofertei.

\"ce pula mea claxonezi mă așa?\"

umor ieftin care adâncește accentele blasfemice ale acestui text. eu l-aș scoate foarte repede de aici. eu. tu faci ce vrei bineînțeles.

Alberto, eu te-am avertizat că vei fi răstignit. Mă duc să-mi iau ciocanul din cămară.

Ramona si jianu Liviu-Florian, ati expus partile care trebuiau evidentiate, restul e umplutura, daca pot spune asa...
Laurentiu Enache, esti offtopic, ca de obicei, nu e prima oara, pe tine cineva, \"acolo sus\", te iubeste, asta e clar...
Costin, e un risc asumat
Alin, nu e chiar asa de rau pe cat sperai tu, mai sunt si cititori intelepti
mutumesc pentru cititre tuturor

textul e autentic, e literatură ce mai...

merci de trecere, stiu ca textul e bun, de asta l-am si postat

mi-amintesti de generatia 80. se putea si mai bine.

eu nu-mi amintesc de generatia asta... de toti poetii aia avocati ai proletariatului
merci, stiu ca se putea si mai bine

ai un tecst cu adevarat tare. mie imi place fiindca ai si curaj si ceva idee. pe bune, cu putina munca scoteai aur adevarat. io zic sa mai umbli putin la final, nu se leaga bine de rest dar se poate face. oricum ideea cu mortii reinviati care nu aduc profit bugetului e buna rau merita orice:)

te salut amical, asa cum sta bine oricarui caracter

leo, finalul sufera putin, sunt convins ca voi gasi altul mai inspirat...
merci pt citire

Ai probleme nene, pornografiea și antiteismul nu este artă, un text tâmpit ce se vrea a șoca și atât.Aperoape toate textele îți sunt vulgare și obraznice.

cu părere de rău îți spun că n-ai înțeles nimic din textul meu, dar nici nu mă așteptam :D
oricum, îți rămând dator pentru trecere

Dar poezia e interesantă. Cred că și Iisus e sătul să fie vândut....dacă îmi aduc aminte așa a început totul. Adică impresariatul artistic are rădăcini în religie. Și totuși pornografia, vulgaritatea, mizeria, și alte calități umane sunt în oarecare măsură posibilități artistice. Hmm, fariseismul și apărători religie îmi sunt încă greu de deosebit, iar textul tău pe acolo vine să ne atragă atenția.

lasă că nu e dracul așa de negru. pt orice problemă există o rezolvare sau un răspuns
merci, mai vorbim

Alberto, găsesc aici un potențial valoros, dar cred că a fost stricat de exagerările cu \"pula mea\" din gura preotului. Altfel, putea fi un text reușit. Înțeleg ce ai vrut să arăți, dar preamultul duce textul într-o direcție contrară intenției, de multe ori. Oricum, părțile cu Iisus care cade în cap, împărțirea de pliante, pot face parte dintr-un poem reușit.
Opinez că ești la etapa separațio în poezie, scuzată fie-mi infuzia alchimică în comentariu ; când vei reuși să desparți apele, caterinca într-o parte, poezia \"serioasă\" în alta va fi ceva, că ai o mobilitate care promite. Și teribilismul potolit. Controversa pe care o stârnește un text nu e direct proporțională cu valoarea, neapărat.

ce să zic? e cam exagerat, dar știi și tu, asta e menirea artei, să exagereze cotidianul pentru a fi mai ușor de asimilat.
părerea mea.
merci

știam ceva auzisem în târg despre muncitorii cu zorile.venise unul cu pula mare se credea zugrav de icoane.mânca așa ca un spart.lua bani frumoși pe icoane.îî bea în juma de ceas la matul de pe uliță.trăiește încă.popa are merțan dă bine cu busuiocu are copiii la școli prin străinătățuri.perdeaua zilei e ciopârțită. cine dracu să mai dea cu mătura să scuture.și prin poezie e aglomerație.dincolo de tumult se ascunde o umbră. încă nu cunoaștem din pielea cui a fost lăsată în umblare. Vine umbra și îmbracă ba pe unu ba pe altu.nu se potrivește nicicum ciorile să o ciugulkească. tot așa pe drum om după om și piele după piele cumătra umbră despoaie și împoaie sufletu pântecu ia lingura și halește scumpeturi. poate a sosi într-o zi Domnul atunci să vedem umbra cui a tremura împăcarea

da, se poate spune și așa.
merci de comentariu, e mai bun ca textul în sine.