Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

trupul meu dig fără limită

1 min lectură·
Mediu
singura formă în care trăiesc este acest balans acvatic
incertitudinea din care tai, ca peștele-spadă, deziluzie după deziluzie
în portul tău aducerile aminte sunt gheme de sârmă ghimpată
răsucite în jurul torsului și strâng, strâng
până când exorcizează ura, furia,
într-un abur înnegrind corpul nemișcat al meduzei
privirile-dig, cuvintele-dig, totul în mine devine dig fără limită
stivuim împreună iubirea, de teamă
teama-lanț mortal, fără ea am fi fost astăzi unul altuia insulă
sau litere simple pulsând viul, departe de rămășițele trupului
ce mai contează acum, din părul meu se scurg alge otrăvite
le adun, le miros, le arunc într-o groapă, să ucidă larvele suferinței
să afâne nisipurile pe care vor merge, reci, umbre fluide
adăpostesc în pântec timpul, cuvintele,
mâlul din care crești precum eflorescența de corali
și totuși îți este bine în răul apei, îți este vitală această furtună
sub care făceam lent dragoste
în loc să deschidem larg ochii spre amenințarea de dincolo
rămân cusută de tine, strâns, strâns, așa se stinge taifunul, așa pot
să dezleg sârma ghimpată, să fiu memoria ta, ultima pulsație a mării
044.749
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
179
Citire
1 min
Versuri
20
Actualizat

Cum sa citezi

Ela Victoria Luca. “trupul meu dig fără limită.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ela-victoria-luca/poezie/1742271/trupul-meu-dig-fara-limita

Comentarii (4)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@felix-nicolauFNfelix nicolau
vad ca ai trecut la concepte sintagma. mi-au ramas in minte unele formulari interesante si obiectele din poem, care ii asigura pamantarea
0
Distincție acordată
@george-pasaGPGeorge Pașa
La fel ca în multe alte poezii ale tale, și aici ai incipit și final reușite, acestea dând \"rotunjime\" compozițională. Mi-au plăcut, de asemenea, strofele a doua și a treia, sigur, fără a neglija rolul întregului. Ideatic și stilistic îmi pare un text reușit. Are ritmicitate, coerență, un discurs fluent, predominant liric, are o tensiune a ideilor ce nu se pierde până la final. Chiar dacă par cumva prea multe sintagmele cu determinant adjectival sau substantival la genitiv, totuși, așa cum remarca și Felix, unele dintre aceste sintagme aduc inovații și se constituie, într-un fel, în cheia de înțelegere a textului.
0
@ecaterina-stefanEcaterina Ștefan
aflux mare de trăiri. dezlegare în efemer în tot dinamismul psihologic a stăpînirii de sine. forțează instinctele și derutează rațiunea. se solicită paralel și reevaluarea unor concepte din transcendența libertății.
moment maxim de tensiune - strofa a doua scăzînd numai în final care de asemenea aduce o relevanță aparte (\"să fiu memoria ta, ultima pulsație a mării\")
mijloacele artistice fac să vibreze sensibilitatea versului, astfel, se creează starea de sublim.
0
@ela-victoria-lucaELEla Victoria Luca
Felix, fain că ai păstrat ceva interesant aici și că m-am mai împământenit, prea eram \"aer\". Da, uneori am nevoie de sintagme.

Pașa, ai perceput tensiunile din fiecare vers, intensitatea lor variabilă pe gama trăirilor și necesitatea adjectivărilor, acolo unde accentuau un sens.

Ecaterina, dinamica vieții interioare este asemenea unei mări. Acum depinde ce mare te-a crescut. Eu, ori de câte ori ajung la marea mea (permisă să-mi fie apartenența aeasta), mă deschid unui orizont, unor lumi care nu cunosc sensul comun al lucrurilor, experiențelor.

Mulțumesc frumos vouă,

Ela
0