Poezie
Ochi de jad
1 min lectură·
Mediu
Mi se întâmplă-adesea să contemplu
când jertfă mie însumi eu îmi cad
și pătrunzând în mine - într-un templu
frumos precum o groază – ochi de jad
Căci în lumina lui ca-ntr-o sfială
mă pierd în jocul lent și rotitor
furat fiind de o frumoasă boală
chiar nu mai știu de urc sau de cobor
064.462
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Manolescu Gorun
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 55
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 8
- Actualizat
Cum sa citezi
Manolescu Gorun. “Ochi de jad.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/manolescu-gorun/poezie/1735945/ochi-de-jadComentarii (6)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
MGdin nefericire poezia este sugestie, rezonanta cu un posibil altcineva. si daca ea ramane simpla \"filosofie\" (eventual \"criptata\") e vina autorului, adica a mea. asta e. multam pt. citire.
0
MGciteste poezia fara prejudecati si interpretari \"filosofice\" si daca mai ramane ceva din ea care sa-ti placa, atunci ma voi bucura.
0
LZIn verde-i libertatea
si tot verde
fu cupa de cucuta a lui Socrate
de te balanganesti prea mult
mai frate
ajungi prin ochi
prin verde
tot la....
moarte?
si tot verde
fu cupa de cucuta a lui Socrate
de te balanganesti prea mult
mai frate
ajungi prin ochi
prin verde
tot la....
moarte?
0
VCE loc de o poveste… e timp rotund, pe scarã…
ce importanțã are cã urcã sau coboarã?
Rostogolește timpul, sfios, piatra de lunã
și-ți lumineazã casa, ca farul în furtunã…
Ochi de jad… simbolul dragostei…
Conform mitului chinezesc , jadul - cristalizat din lumina lunii ce rãsãrea din spatele munților sfinți – este materializarea principiilor cosmice… Se crede cã posedã virtuțile filosofiei chinezești – înțelepciune, justiție, curaj, compasiune, modestie…)
Poemul poate fi în egalã mãsurã și o contemplație asupra morții.
Ochi de jad… piatra regalã…
Existã în credința chinezeascã spunerea cã jadul poate conserva trupul dupã moarte și de aceea era nelipsit din mormintele împãraților.
Un mic typo: “frumosã boalã”.
Cu plãcerea lecturii,
Adelina
ce importanțã are cã urcã sau coboarã?
Rostogolește timpul, sfios, piatra de lunã
și-ți lumineazã casa, ca farul în furtunã…
Ochi de jad… simbolul dragostei…
Conform mitului chinezesc , jadul - cristalizat din lumina lunii ce rãsãrea din spatele munților sfinți – este materializarea principiilor cosmice… Se crede cã posedã virtuțile filosofiei chinezești – înțelepciune, justiție, curaj, compasiune, modestie…)
Poemul poate fi în egalã mãsurã și o contemplație asupra morții.
Ochi de jad… piatra regalã…
Existã în credința chinezeascã spunerea cã jadul poate conserva trupul dupã moarte și de aceea era nelipsit din mormintele împãraților.
Un mic typo: “frumosã boalã”.
Cu plãcerea lecturii,
Adelina
0
MGmultam pt. semnalarea typos-ului. ai cam epiuzat toate nuantele alchimiei chineze (pe care le stiam eu) si mai mult decat atat. daca bietele mele versuri ar cuprinde tot ce ai sugerat, chiar as fi poet. multumesc pt. citire,
Gorun
Gorun
0
Dar poemul mi-a placut in orice caz.
felicitari
petre