Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

a

1 min lectură·
Mediu
a
p
r
o
a
p
e
îmi scot ochii e un vânt de primăvară
care îmi pătrunde plăcut până în creier
acolo unde tu stai goală pe canapea și
privești televizorul și-mi citești gândurile
la televizor
în timp ce în muntenegru un tren cu 300
de pasageri a deraiat și cade într-o prăpastie
adâncă de aproximativ 100 de m.
sau poate mult
mult mai mult decât 100 de m.
și acolo jos este un pârâu și este întuneric
și eu gârbovit adun cu lanterna vreascuri
să fac un rug lângă apă
te ating e un întuneric ce ne apropie
ah te ating e un foc ce ne apropie
e un tren ce se apropie și asta tot ne apropie
auzi eu zic că ne apropie
îmi scot ochii cum mi-aș fi scos hainele
cum ți-aș fi scos hainele umede și grele de pe tine
și îi arunc în sus dar tu mi-i ceri înapoi
și ei vin peste noi aproape cum mi-ai cerut
de la acea înălțime aproximativă
de la acea înălțime
vine primăvara sânii tăi vin spre mine
ochii mei vin tăvălindu-se și-mi arată frumusețea ta
aproape sferică
aproape aproape transparentă
066582
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
193
Citire
1 min
Versuri
34
Actualizat

Cum sa citezi

Andrei Gamarț. “a.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/andrei-gamart/poezie/171126/a

Comentarii (6)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@emilian-valeriu-palEP
Un tren, un rug, doi ochi. Cu aproximatie o primavara. Verticala de la inceput-locomotiva, strofele niste vagoane care nu depasesc cu nimic greutatea regulamentara. Mai simplu, placut.
0
@ioana-negoescuIN
Distincție acordată
ioana negoescu
un poem de dor? un poem de dragoste? și una și alta, desigur, un poem despre aproapele pe care-l vezi cu întreaga ființă, atunci când tot ce te-ar putea îndepărta te apropie, atunci când cotidianul mușcă din tine și tu rămâi cu această fatalitate adâncă în tine, cât o prăpastie de aproximativ 100 de m. sau poate mai mult, desăvârșind gesturile ritualice pentru alungarea îndepărtării poate...

în concluzie, după ce am bătut câmpii în lung și-n lat, mi-a plăcut mult acest poem de dragoste și dor, scris între rotunjimi și transparențe, surprinzător în strofa a doua, care îmi pare foarte bine venită pentru că plasează în fundal concomitența unor fatalități exterioare. și nu în ultimul rând mi-a plăcut să mă prind în jocul unui sens multiplu al \"aproapelui\" subtil sugerat ca \"aproximativ\"
Felicitări!...din nou. :)

i.
0
@petru-c-cretuPC
petru c.cretu
un poem care nu straluceste prin ceva deosebit...
obsesiva apropiere devine obositoare la un moment dat:
\'te ating e un întuneric ce ne apropie
ah te ating e un foc ce ne apropie
e un tren ce se apropie și asta tot ne apropie
auzi eu zic că ne apropie\'
(foc si tren ce se apropie, interesanta combinatie...)
p.s. sa fie aceasta steluta, plata pentru foarte multele comentarii favorabile la adresa ioanei cheregi crisan facute de tine,andrei?
0
@erika-eugenia-kellerEK
imi place ideea,
acest poem ca o renastere a ceea ce ne leaga, DRAGOSTEA ,
\" a
p
r
o
a
p
e


îmi scot ochii e un vânt de primăvară
care îmi pătrunde plăcut până în creier
acolo unde tu stai goală pe canapea și
privești televizorul și-mi citești gândurile
la televizor\"
o nebunie si o incantare intr-o maniera de a trai ametitor.

cu drag,
erika

0
@andrei-gamartAG
Andrei Gamarț
multumesc tuturor pentru citire, si pentru parare.
p.s. eu postez pentru a lucra pe text, de aceea am nevoie de niste aprecieri la subiect, negative sau pozitive. pentru mine asta conteaza mai mult decat orice *
0
@robu-cristinaRC
Robu Cristina
aproape perfect
aproape ma doare
aproape
0