Sex cu epigramist

,,El se prefăcea că plouă,
Doar catrene-nșiruia...
Și-n călduri de-o oră-două,
Ea, duduia...duduià.``

mi-a plăcut această glumă,
chiar ploua, cu nătărăi
ce-ar fi folosit drept gumă
ața-i, de la budigăi

El se prefăcea că plouă,
Doar catrene-nșiruia...
Și-n călduri de-o oră-două,
Ea, duduia...duduià.
(Epigramistul)


Dragă, dă-te jos din pat,
Iar te porți ca un frustrat,
Îmi doresc și eu - se poate? -
Un pic de intimitate!

Fiin vremea cam ploioasă
Și duduia arătoasă,
El demonstra cu istețime,
Cum se-mperechează rime

Când duduia-a auzit
de rime împerecheate
și de rime-ncălecate
normal că s-a încălzit.

Asudată, lac de apă,
ea așteaptă, ca la teatru,
s-ajungă la versul patru.
Auzise că înțeapă.

Fiind epigramist dibace,
Și cu ac pentru cojoace,
Multe-ar face el săracul,
De l-ar ajuta și acul.

Evident ca-i tare trist,
Nu stiu cine luase teapa
Cand un ex-epigramist
Nici in vers nu mai inteapa.

La picioarele-i iubitul
S-a făcut, prin somn, covrig;
Nici nu-i pasă - parazitul! -
Că ea duduie de frig.

Duduiei ce se-arcuia
Pe dormeză ca pe ghimpi,
Nu cumva îi dududia
Motorul în patru timpi!

e, a luat-o motorul razna! cred că îi era carburatorul supraalimentat!... \"dududududududuia!\"