Poezie
dicteu automat
1 min lectură·
Mediu
Alunec spre vecie ca spre-o zare
În care Domnu-n dric se întrezare
Mi-e carnea fărâmată întru totul
Și de ființă gol îmi este cotul.
Cu îngerii veghind la căpătâi
Îmi aflu duhu-n raiul cel dintâi
La Dumnezeu mă bag tăcut ca slugă
Cu toate cele scrise într-o rugă.
051.047
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ștefan Petrea
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 48
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 8
- Actualizat
Cum sa citezi
Ștefan Petrea. “dicteu automat.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stefan-petrea/poezie/14191707/dicteu-automatComentarii (5)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
poemul pe care l-ai retras, că primele două strofe sunt faine. Văd că ai repostat primelele două strofe că fiind un poem de sine stătător, ceea ce nu e rău. Totuși, puteai edita textul și puteai păstra strofele astea două și fără să-l retragi, că să se vadă aprecierea mea și ajutorul pe care ți l-am oferit. Cum de altfel ai putea răspunde atunci când ți se comentează constructiv textele. Altfel s-ar naște un dialog care ar atrage și alți autori și ar dinamiza site-ul. Referitor la text, aș mai spune că trebuie să alegi un titlu care să reflecte esența acestui poem. Alunec spre vecie, ar fi o soluție.
0
îmi cer scuze pentru că odată cu textul
v-am retras și comentariul...
Titlul nu-l schimb
pentru că e o sugestie și un adevăr adresat cititorului...
Vă mulțumesc pentru popas!
v-am retras și comentariul...
Titlul nu-l schimb
pentru că e o sugestie și un adevăr adresat cititorului...
Vă mulțumesc pentru popas!
0
mulțumesc de opinie!
Ai putea să te apleci și asupra sonetului meu de azi?
Ai putea să te apleci și asupra sonetului meu de azi?
0
