Poezie
am învățat să supraviețuiesc și așa
1 min lectură·
Mediu
//
nimic nu trebuie să mă atingă
sunt un corp casant în liniștea dinaintea unei furtuni
urmează ploaia care îmi mângâie părul
totul e o ciocnire permanentă de vise cu realitatea
sunt pe un munte înalt
am învățat să supraviețuiesc așa
sunt un motor conectat la un soare
care se îndepărtează
am învățat să mă uit la strălucirea lui
să mă zbat
să mă doară
urmează moartea care îmi mângâie oasele
și prima brumă
am învățat să supraviețuiesc și așa
un corp care se poate sparge oricând
în lumina sticloasă și rece a dimineților
un porțelan fin din vitrina cu bibelouri a mamei
o pasăre, o balerină, farfurii din cristal
toate de un roșu închis,
păpuși delicate cu ochii deschiși
păpuși negre care trebuie ascunse în cămară
lucruri prețioase ce nu trebuie să se spargă
acolo în întunericul moale și blând
am învățat să supraviețuiesc și așa,
am bătut cu pumnii în ușile din lemn vopsite cu lacuri
verzi
culoarea frumoasă
incertă
a ierburilor sălbatice care trebuie să se aplece în vânt,
vara.
0102.575
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Daniela Davidoff
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 173
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 31
- Actualizat
Cum sa citezi
Daniela Davidoff. “am învățat să supraviețuiesc și așa.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/daniela-birzu/poezie/14184445/am-invatat-sa-supravietuiesc-si-asaComentarii (10)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
această prezentare a ceea ce ești! Ajunge direct la suflet. Amesteci foarte armonios duritatea, ciocnirile, spargerile cu delicatețea și sensibilitatea feminină! Un poem de nota 10. Felicitări!
0
Ionut Caragea, multumesc frumos pentru feedback !
0
Distincție acordată
Este un text reușit aici, de o adevărată simplitate, fără tropi în exces, dar suficient cât să aducă profunzime ideatică. Aș zice că aici se aplică bine principiul „Non multa, sed multum”, adică nu mai există aglomerări de imagini, încât în mai puține versuri este prezent mai mult conținut.
Stările poetice de aici dezvăluie (și învăluie concomitent) antinomiile spiritului (și ale sufletului).
Stările poetice de aici dezvăluie (și învăluie concomitent) antinomiile spiritului (și ale sufletului).
0
George, iti multumesc frumos pentru steluta si aprecieri !
0
ești ca o victimă (aici in poezie) paralizată de teamă dar care observă realitatea din jur, realitatea edescrisă prin filtrul metaforelor. ai mai putea lucra la acuratete (un porțelan fin - este suficient un porțelan;
dac[ ]mi permi'i, eu am v[zut un mare ;i foarte concentrat poem ]n burta acestui poem
/
sunt o
păpușă delicată cu ochii deschiși
păpușă neagră care trebuie ascunsă în cămară
(lucruri prețioase ce nu trebuie să se spargă
acolo în întunericul moale și blând)
am învățat să supraviețuiesc și așa,/
dac[ ]mi permi'i, eu am v[zut un mare ;i foarte concentrat poem ]n burta acestui poem
/
sunt o
păpușă delicată cu ochii deschiși
păpușă neagră care trebuie ascunsă în cămară
(lucruri prețioase ce nu trebuie să se spargă
acolo în întunericul moale și blând)
am învățat să supraviețuiesc și așa,/
0
scuze, pe o propozitie am uitat sa pun diacritice
0
Distincție acordată
De la primul până la ultimul cuvânt, Daniela.
Mă regăsesc în poezia ta (nu doar în această) de fiecare dată. E un sentiment uimitor să găsești starea ta de spirit în fiecare cuvânt scris de altcineva, să te recunoști în acea viață care deși nu-ți aparține, îți este atât de cunoscută.
Privești în poezie ca într-o oglindă vie și nu știi ce este mai real, tu cel ce privești sau ceea ce te privește dincolo de tine. Frumos! O poem făr’ de cusur!
Cu bucuria lecturii, întotdeauna.
Mă regăsesc în poezia ta (nu doar în această) de fiecare dată. E un sentiment uimitor să găsești starea ta de spirit în fiecare cuvânt scris de altcineva, să te recunoști în acea viață care deși nu-ți aparține, îți este atât de cunoscută.
Privești în poezie ca într-o oglindă vie și nu știi ce este mai real, tu cel ce privești sau ceea ce te privește dincolo de tine. Frumos! O poem făr’ de cusur!
Cu bucuria lecturii, întotdeauna.
0
*Un poem făr’ de cusur! (“o poezie” era inițial).
0
Stefan, multumesc pentru trecere!
Antonia multumesc pentru empatie si cuvintele frumoase !
Antonia multumesc pentru empatie si cuvintele frumoase !
0
R
Mă regăsesc, chiar dacă doresc aici doar adnotarea unor efecte tipografice: palimpsestul din versuri este de urmărit pentru o lecturare cât mai blândă, dar lasă loc pentru o intercalare a unor versuri, poate moderne (rebele, post-decembriste de ce nu?); aici pare să apară doar cu structură ritmtică. Vă rog, dragi colegi, a mă corecta, dacă greșesc.
Frumoasă antiteză incipientă ”nimic... totul”, urmate doar de dinamism la perfect compus. În rest, adieri frânte de substantive, care printr-un lirism de neîntrecut, deși eu-l se vede în ușoară identificare cu multe obiecte din jur, prin nuanțele, mișcările sale arată că nu deține doar ”un corp casant”, un ”corp, care se poate sparge oricând”, ci și un glas ”vivace”, precum în muzică, ce se răsfrânge într-o efiziune de imagini uneori contrastante, dar mai prin tot locul, ”de moment”, deci - impresionante, personale, într-o structură mai degrabă fragilă (iată, aici, inversiuni, metaforă tehnică, epitete făurite cu ușurință). Ca ultimă notă, aș interveni puțin în punctuație, care mi se pare aleatorie așezată pentru un vers alb, fidel urmată doar spre sfârșitul frazelor.
Frumoasă antiteză incipientă ”nimic... totul”, urmate doar de dinamism la perfect compus. În rest, adieri frânte de substantive, care printr-un lirism de neîntrecut, deși eu-l se vede în ușoară identificare cu multe obiecte din jur, prin nuanțele, mișcările sale arată că nu deține doar ”un corp casant”, un ”corp, care se poate sparge oricând”, ci și un glas ”vivace”, precum în muzică, ce se răsfrânge într-o efiziune de imagini uneori contrastante, dar mai prin tot locul, ”de moment”, deci - impresionante, personale, într-o structură mai degrabă fragilă (iată, aici, inversiuni, metaforă tehnică, epitete făurite cu ușurință). Ca ultimă notă, aș interveni puțin în punctuație, care mi se pare aleatorie așezată pentru un vers alb, fidel urmată doar spre sfârșitul frazelor.
0
